26 mai 2024

Unirea s-a făcut și prin sacrificiul eroilor din Costești

Astăzi, în Ziua Centenarului, facem pomenirea tuturor eroilor, ostaşilor şi luptătorilor români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Costeștenii au luptat cu vitejie pentru ţară, iar din rândurile lor s-au ridicat eroi ca:
Sergentul Gheorghe Stan, din Costești, satul Lăceni, eroul de la Grivița participant la capturarea steagului otoman în luptele Războiului pentru Independenţă din 1877-1878

Gravură publicată în ziarul Războiul din 19 septembrie 1877, sergentul Gheorghe Stan (stânga), soldatul Ion Grigore (mijloc) și caporalul Nica Vasile (dreapta)

sau Maiorul Ștefan S. Nicolae, din Costești, satul Stârci, eroul de la Turtucaia, care în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compania a 12-a, a preluat din propria inițiativă contraatacul, impunându-și conducerea asupra tuturor unităților române de pe front în Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918.

Maior(R) Ștefan S. Nicolae – Eroul de la Turtucaia

Să aducem un omagiu şi eroilor care au luptat și care s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945, pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Au luptat cu vitejie pentru ţara lor, pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de libertate. Jertfa lor mântuitoare ne redă astăzi un strop din demnitatea pierdută, de-a lungul timpului. Ne face să fim mândri că suntem români şi să ridicăm puţin fruntea plecată sub povara greutăţilor şi a umilinţelor îndurate azi, mai mult ca oricând.

Festivalul Național de Folclor „ DUMITRU TUDOR-REFU” ediția a X-a, Costești 11-12 august 2018

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu” ediția a X-a , 11-12 august 2018, Costești, Argeș

Tineri dansatori din întreaga țară au participat și în acest an, la Costești, la Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” 11-12 august 2018. Evenimentul a avut loc, sâmbătă și duminică, pe scena amplasată în Parcul Central, pe platoul din fața Primăriei Orașului Costești, iar regalul de jocuri și dansuri populare a fost întregit de recitalul susținut de „Haiducii din Costești”, invitații speciali din Costești, Ialoveni, Republica Moldova.

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu”, 11-12 august 2018, Costești, Argeș, ajuns la cea de-a X-a ediție, a atras și în acest an un număr mare de participanți, ansambluri și formații de călușari, căiuți și călușeri din județele: BOTOȘANI, TULCEA, ARAD, SIBIU, VÂLCEA, OLT, TELEORMAN, DÂMBOVIȚA, ARGEȘ și din COSTEȘTI – REPUBLICA MOLDOVA

Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” a fost organizat de Primăria Orașului Costești în colaborare cu Consiliul Local Costești, Casa de Cultură Costești și Clubul Copiilor Costești . Evenimentul este dedicat memoriei primului vătaf din Costești, “Dumitru Tudor-Refu” care acum aproape 100 de ani a inițiat pentru prima oară călușul în cartierul Zorile, Costești, iar conform tradiției festivalului, nu au lipsit jocurile și dansurile călușărești.

FOTO-VIDEO: Cristian Vlădescu







Orașul Costești se înfrățește cu localitatea Costești, raionul Ialoveni din Republica Moldova

În anul în care celebrăm Centenarul Unirii, orașul Costești, județul Argeș se înfrățește cu localitatea Costești, raionul Ialoveni din Republica Moldova . În întâmpinarea acestui eveniment primarul  Ion Baicea a  invitat la noi în oraș pe Natalia Petrea, omologul său din comuna Costești, Ialoveni la Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu” ediția a X-a Costești 2018. Moldovenii au adus cu ei și formația “Haiducii din Costești”, care a evoluat pe scena din centrul orașului, în aplauzele celor prezenți. Cele două localități care poartă același nume se vor înfrăți oficial la sfârșitul acestei luni, după ce Consiliul Local Costești va da o hotărâre în acest sens. Unionist convins, primarul Ion Baicea a primit, la rândul său, invitația doamnei primar Natalia Petrea de a veni cu o delegație în Republica Moldova la Ziua Limbii Române, la sfârșitul lunii.

Domnul Ion Baicea, primarul orașului Costești, județul Argeș:

“Intenționez ca la sfârșitul lunii să supun atenției Consiliului Local actele de înfrățire oficială între orașul Costești și localitatea Costești din Republica Moldova, ca un semn pentru viitor. Am vorbit cu mai mulți oameni din Republica Moldova, dar costeștenii îmi sunt cei mai dragi și am înțeles că majoritatea de acolo doresc unirea cu patria mamă. În anul acesta, al Centenarului Marii Uniri, mă bucur că ai mei colegi primari din Republica Moldova s-au mișcat mai repede ca oficialii noștri, din România și ai lor, din Republica Moldova. Instituția Primarului întotdeauna a avut și o să aibă un rol important în societate și să știți că primarii din Moldova chiar își doresc unirea, au emis acte cu caracter consultativ. Dacă primarii ar fi parlamentari, probabil s-ar rezolva mai repede, sunt și piedici… Eu îmi doresc din tot sufletul ca orașul Costești să fie înfrățit cu Costeștiul din Republica Moldova și va fi”.

Doamna Natalia Petrea, primarul localității Costești din raionul Ialoveni din Republica Moldova:

“Am venit aici, la dumneavoastră, cu mare drag și respect, la invitația domnului primar, pentru ca să repulsăm relația costeștenilor din Republica Moldova și de aici, din județul Argeș. E vorba de o relație care a fost însăilată cu 20 de ani înainte, în 1998, de autoritățile publice și instituțiile publice de atunci. Îi mulțumesc domnului primar pentru invitație și iată că astăzi se scrie o pagină mai activă de istorie între localitățile noastre. În Consiliul Local noi am aprobat acordul de colaborare între localitățile noastre și am făcut o scrisoare de intenție și către Consiliul Local Costești, de aici, pentru că așa este procedura. Ne dorim să realizăm această unire între noi, frații. Și localitatea mea a semnat declarația de unire, o inițiativă foarte frumoasă. Este în puterea noastră să reparăm o greșeală istorică, iar locuitorilor din localitățile noastre să le fie și mai bine. Noi, primarii, dorim să creăm condiții bune și bunăstare locuitorilor. Căutăm orice soluție, orice posibilitate pentru ca să reușim acest lucru. Eu felicit orașul Costești pentru organizarea acestui frumos festival, de care am auzit, dar acum am venit să-l vedem și participăm cu formația artistică “Haiducii din Costești”- cartea noastră de vizită. Am făcut o invitație domnului primar să vină cu o delegație la Ziua Limbii Române, pe care o serbăm în Republica Moldova pe 31 august. Vă așteptăm cu mare drag la noi. Doamne ajută costeștenilor din toată lumea!”

1 iunie Ziua Copilului și a orașului Costești




Anul 2018 este pentru costeșteni unul cu totul special. Nu numai că, la fel ca tot românul, vom sărbători Centenarul Marii Uniri, dar vom celebra şi 50 de ani de când localitatea a fost declarată oraş.

Parcul orașului Costești

Dacă este să răsfoim puţin filele istoriei administraţiei publice locale, vom afla că, Costeștiul a devenit oraş la data de 1 iunie 1968 prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1141/1968, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii de la acea vreme. Noul statut i-a adus o perioadă de dezvoltare accelerată, una la care costeștenii se gândesc şi acum cu destulă nostalgie.

“Devenind oraş, foarte multe lucruri s-au schimbat. Populaţia din zonele rurale a început să vină aici, atrasă de faptul că găseau uşor de muncă. La apogeu, în anii ’80, orașul Costești avea cam 13.000 de locuitori; toată zona urbană, cu blocuri, a fost construită în acea perioadă. În plan economic, multe făbricuţe au prins rădăcini aici. Aveam fabrică de scule, dispozitive și verificatoare auto, fabrică de prelucrare a laptelui, pielărie, fabrica de pâine, fabrica de conserve legume și fructe, serele, ateliere pentru piese de schimb, o autobază mare. Asta pentru a nu mai pune la socoteală baza de colectare a cerealelor, fermele zootehnice şi, desigur, I.A.S.-ul și Avicola Costești.

Din păcate, după Revoluţie, multe dintre aceste unităţi fie au dispărut, fie şi-au redus foarte mult activitatea. După ’95 mai ales, tinerii au început să plece “afară”, populaţia a scăzut foarte mult, iar după datele recensământului din 2012, am rămas cam 10375, deşi aceste date sunt relative.

Program de sărbătoare

 Triplul eveniment, Ziua Copilului, Semicentenarul şi Zilele Oraşului Costești va fi marcat  printr-o serie de manifestări, în perioada 1-3 iunie.
Astfel, pe 1 iunie, Ziua Copilului, vor fi o serie de activităţi pentru cei mici: desene pe asfalt, crosul copiilor și un moment artistic susținut de copiii orașului. Spre seară, cei mari vor avea și ei partea lor, cu un spectacol la care vor participa artiști consacrați . Ziua se va încheia cu un spectacol pirotehnic, Focul de artificii este programat la ora 00:00.
În zilele de 2 și 3 iunie, se va desfășura Festivalul Național de Muzică și Dans „FLOARE DE CASTAN” , aflat la a XIII-a ediție.

PROGRAMUL COMPLET AL MANIFESTĂRILOR

1 iunie 2018

– ora 14:00 – Desene pe asfalt ( Parcul Central al orașului )
– ora 15:00 – Cupa „1 IUNIE” – Crosul Copiilor (strada Pieții)
– ora 16:00 – „ZÂMBETUL COPILĂRIEI” – spectacol oferit de copii orașului Costești ( Parcul Central al orașului )
– 19:30 – „LA MULȚI ANI, COSTEȘTI!” – spectacol oferit de artiști consacrați ( Parcul Central al orașului )
– 23:50 FOC DE ARTIFICII – spectacol pirotehnic ( Parcul Central al orașului )

2 iunie 2018

– orele 14:30 – 23:00 – Festivalul Național de Muzică și Dans „FLOARE DE CASTAN”

3 iunie 2018

– orele 14:30 – 23:00 – Festivalul Național de Muzică și Dans „FLOARE DE CASTAN”

La mulți ani, Costești!

“Invit toți argeșenii la acest spectacol pentru a sărbători împreună 50 de ani de existență a orașului Costești”, a declarat primarul Ion Baicea.

94 de ani de la “Incendiul din Vinerea Mare”, cea mai mare tragedie din istoria Orașului Costești.

94 de ani de la “Incendiul din Vinerea Mare”, cea mai mare tragedie din istoria Orașului Costești.

La 18 aprilie 1930, bisericuța din lemn din Costești, județul Argeș, a ars din temelii în timpul slujbei de Denie. 116 copii au pierit în flăcări. În Vinerea Mare de dinainte de Paște, o scânteie a aprins iadul în Costești. Aproape toți copiii satului au ars de vii, înghesuiți fără scăpare în micuța biserică din lemn, de doar 24 de metri pătrați.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în fiecare luni după Paști să se facă pomenire a celor arși în biserica din Costești. Acolo s-a ridicat imediat o capelă, iar în 2003 s-a construit o biserică mică din piatră. Poartă, deloc întâmplător, hramul „Învierea” şi Sfânta Filofteia. Pe un monument de piatră sunt trecute numele celor 116 morți în Vinerea Mare a anului 1930. Un gărduleț împrejmuiește monumentul aflat exact pe locul unde a fost biserica arsă.

Era Vinerea Mare atunci, 18 aprilie, iar preotul Dumitru Vişinescu şi mulţimea de enoriaşi se pregăteau pentru slujba de Denie, cuvenită fiecărei seri a săptămânii de dinaintea Paştelui. Biserica din Costeşti, minusculă, avea pe-atunci o vârstă ce depăşea două veacuri. Lemnul era putrezit, bârnele erau şubrezite, fiecare pas chinuia periculos podeaua. La fel ca toate bisericile vremii de prin partea Munteniei, n-avea uşă, ci doar o deschizătură joasă, lată de 60 de centimetri, cât să treacă un singur om, cu capul plecat. Ferestrele erau înguste şi ferecate cu gratii de metal. Părintele Dumitru ceruse de cu-n an în urmă aprobare Patriarhiei să-şi ţină slujbele în cealaltă biserică a satului, cea de piatră, mai solidă, mai încăpătoare. Nu s-a primit încuviinţare, căci biserica cea de piatră abia se clădea, era la „roşu” şi, mai ales, nu era încă sfinţită.
Pe la opt seara, în curtea bisericii s-a iscat o mică gâlceavă. Sătenii încercau să-l convingă pe preot să ţină slujba afară. Ei erau aproape 200 de oameni, biserica era foarte mică. Până la urmă, s-au împăcat astfel: în biserică aveau să stea numai copiii – 116 elevi de şcoală primară şi elevi de liceu, cel mai mic, o fetiţă de numai opt ani – iar părinţii şi bunicii să stea afară. Era aproape de opt şi jumătate când s-a declanşat iadul în Costeşti. Virgil Ionescu îşi aminteşte limpede totul. „Slujba începuse de câteva minute. Dascălul a aprins o lumânare şi a aşezat-o în sfeşnic. Flacăra, la început plăpândă, a crescut şi a aprins o coroană din celuloid ce stătea deasupra sfeşnicului. Focul a fost stins iute de dascăl, strivit în bătăi din palme, stârnind zeci de scântei. Una singură s-a înălţat şi a pătruns, printre crăpături, în podul bisericii, locul unde erau strânse, de ani şi ani, coroanele vechi. În câteva clipe, podul era în flăcări, iar, înăuntru, copiii nu bănuiau nimic”. A fost întâi fumul gros, care i-a învăluit, otrăvindu-i, moleşindu-le picioarele. Erau aşa de mulţi înăuntru că n-aveau loc nici să cadă. A urmat panica, o panică îngrozitoare, care i-a ucis pe toţi într-o biserică fără uşă, în flăcări fumul, ieşind în rotocoale din pod, a fost văzut de-afară de părinţi.
Tragedia din Costeşti a făcut înconjurul lumii. Au venit ajutoare din toată ţara, din toată Europa, din Statele Unite ale Americii. Regina Maria şi principele Mihai au venit la înmormântarea celor dispăruţi.
Data de 18 aprilie 1930 a fost una de mare încercare pentru bisericuța de lemn din Costești, Argeș, aceasta arzând complet chiar în Vinerea Mare a Sfintelor Paști, și, odată cu ea, mulți copii ai satului, aflați la slujbă. După incendiu, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, la inițiativa patriarhului Miron Cristea, a demarat o colectă publică națională, susținută de ziarul „Universul”, condus la acea dată de Stelian Popescu și Guvernul României, prin Ministerul de Interne. Pe lângă materialele de construcție, a mai fost strânsă și suma de 10 milioane de lei, bani cu ajutorul cărora s-au ridicat, la 2 km de locul incendiului, noua biserică, casa parohială și paraclisul din cimitir. La scurt timp, după ce tragedia fusese prezentată de unele dintre cele mai mari ziare ale lumii, încep să sosească la Costești materiale de construcții pentru o noua biserică.

Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie” – Costești, Argeș


“Focul”, film decernat cu Marele Premiu la Festivalul-Concurs al filmului cu tematică religioasă “Lumină din lumină”, realizat de Ana Maria Dulica.