Orașul Costești

Orașul Costești

Istoric

Prima atestare documentară a Costeştiului de Argeş a fost făcută în anul 1452, într-o danie a lui Vladislav, voievodul Ţării Româneşti (este vorba, probabil, de perioada celei de a doua domnii a lui Vladislav al II-lea, respectiv noiembrie 1448 – august 1456). Conform altor surse, citate şi în Planul Urbanistic General al oraşului Costeşti, elaborat în anul 2002, numele Costeşti apare în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au făcut popasuri pentru odihnă și schimbarea cailor „în așezarea Costeștilor”.

Pe de altă parte, o atestare certă a satului Costeşti este reprezentată de documentul provenind din anul 1552 şi aflat în arhivele municipiului Piteşti. Anul corespunde perioadei primei domnii a lui Mircea Ciobanu (1545-1552). Documentul a fost redactat sub forma unui rezumat al „unei hotărnicii” din care rezultă că localitatea Costeşti era un sat de moşneni (ţărani liberi), restrâns sub aspect demografic, ca mai toate satele din Câmpia Română, conducerea fiind asigurată de obştea sătească. Satul avea un preot, iar locuitorii practicau agricultura. Faptul că era vorba de un sat de moşneni, explică parţial de ce apare menţionat atât de rar în documentele epocii.

Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie, așa cum o demonstrează numeroasele descoperiri arheologice, documente istorice și izvoare orale. Unelte din epoca pietrei și a metalelor, precum și monede greco-macedonene, au fost descoperite în această zonă. Existența unei comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești; de asemenea, au fost descoperite monede datând din perioada ocupației romane a Daciei.

Un important tezaur conţinând monede din secolele XVIII – XIX, provenind din Imperiul Otoman, Austria, Saxonia şi Bavaria, a fost descoperit pe teritoriul oraşului Costeşti în anii 1986-1988, cu ocazia construirii unor blocuri.

Atestări documentare există pentru toate localităţile care fac parte din actualul teritoriu administrativ al oraşului Costeşti. Astfel, satul Băseni a fost atestat documentar într-un „zapis” al unui călugăr, document redactat în anul 1687. Satul Broşteni apare prima dată sub numele de Floreni, într-un document emis de Neagoe Basarab în anul 1520; sub numele de Broşteni este menţionat în anul 1678, într-un zapis conţinând şi numele unui număr de 14 localnici (deci un document cu valoare onomastică pentru vremea respectivă). Satul Lăceni apare menţionat într-un zapis redactat în anul 1800, dar care face referire la evenimente petrecute în această localitate încă din anul 1775. Satul Pârvu Roşu este menţionat pentru prima dată sub numele de Mărăcineni în anul 1810. În „Indicele comunelor orăşiane şi rurale din Muntenia”, publicat în anul 1861 la imprimeria statului, apare la judeţul Argeş, poziţia 154 satul Pârvu Roşu, compus din cătunele Pârvu Roşu şi Mărăcineni. Acelaşi „Indice ” menţionează şi existenţa satului Smei. Satul Podu Broşteni apare pentru prima data într-un act al domnitorului Radu de la Afumaţi din anul 1525, sub denumirea de Bălteani, dar cu indicarea localizării lângă podul Broşteni. Satul Stârci este menţionat, sub denumirea de Stârcu, într-o scrisoare din anul 1680 a domnitorului Şerban Voievod. Satul Teleasca este atestat pentru prima data în anul 1800 într-o scrisoare, probabil a unui călugăr, către mitropolitul Ţării Româneşti. În sfârşit, satul Teleşti apare pentru prima oară în câteva documente din anul 1724, deşi existenţa lui este mai veche.

Satele ce compun astăzi oraşul Costeşti figurează în câteva hărţi datând de la sfârşitul evului mediu. Este vorba de „Mappa specialis Walachie”, tipărită la Sibiu în anul 1788 de F. Jos. Ruhedorff şi de harta colonelului austriac Specht tipărită la Viena în 1790-1791.

O perioadă de dezvoltare a satelor din componenţa actuală a Costeştiului o reprezintă cea a anilor 1862-1866, în timpul reformelor domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Prezenţa în Costeşti, încă din secolul al IX-lea, a unor instituţii precum Judecătoria (Judecătoria Ocolului Cotmeana, cu sediul în Costeşti), Jandarmeria, Serviciul veterinar, Gara (înfiinţată în 1869), Ocolul silvic, Staţia de poştă (înfiinţată în 1833), demonstrează evoluţia economico-socială a localităţii. La începutul secolului XX sunt consemnate şi primele şase instituţii bancare (bănci populare), precum şi primele instituţii culturale (trei cămine culturale).

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Costești era o comună rurală, reședința plășilor Gălășești și Cotmeana ale județului Argeș, având o populație de 715 locuitori în satele Costești și Teleasca. În comună funcționau o biserică, o școală primară rurală, o moară cu aburi și un birou de telegraf și poștă.La acea dată, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau, în plasa Cotmeana a aceluiași județ, și comunele Băseni-Stârci, Broșteni, Podu Broșteni și Telești. Comuna Broșteni, alcătuită din satele Broșteni, Lăceni și Pârvu Roșu, avea 900 de locuitori, trei biserici și două școli primare rurale. Din comuna Băseni-Stârci făceau parte satele Băseni, Stârcii de Jos și Stârcii de Sus, având în total 1030 de locuitori; existau în această comună două biserici și o școală primară rurală. Comuna Podu Broșteni era formată din satele Podu Broșteni și Zmei, cu 456 de locuitori; funcționau și aici două biserici, câte una în fiecare sat. Comuna Telești, cu două biserici și o școală avea 607 locuitori în satele Datcu, Târlești și Telești.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Teleorman a aceluiași județ, precum și desființarea comunelor Telești și Podu Broșteni, ale căror sate trecuseră la comunele Costești, respectiv Broșteni. Astfel, comuna Costești era reședința plășii și avea 2251 de locuitori în satele Costești, Dutcu, Târlești, Teleasca și Telești; comuna Broșteni avea 3067 de locuitori în satele Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni și Smei.[11] Comuna Băseni-Stârci se numea acum Băseni și avea aceeași alcătuire, și o populație de 1724 de locuitori.

Localitatea Costeşti a devenit cunoscută şi în urma unui eveniment tragic, petrecut în Vinerea Mare din 1930, pe 18 aprilie, a avut loc un incendiu în biserica din lemn din satul Costești, în care au murit 116 oameni, majoritatea copii. Între anii 1932 și 1934, a fost construită o nouă catedrală, situată la 2 km de locul tragediei, renovată ulterior în două sau trei rânduri.

În 1931, comuna Băseni a fost desființată și ea, iar satele ei au fost incluse în comuna Costești. În 1950, comuna Costești a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. Satul Băseni a căpătat în 1964 denumirea de Zorile. În 1968, comunele au revenit la județul Argeș, reînființat; comuna Costești a fost declarată oraș, formând o unică localitate urbană din fostele sate Costești, Telești, Datcu, Târlești și Zorile, celelalte așezări devenind sate componente ale orașului.

Monumente istorice

În orașul Costești se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica de lemn „Înălțarea Domnului” Telești (1773) și biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Zorile (1807).

În rest, alte nouă obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente istorice de arhitectură: biserica „Duminica Tuturor Sfinților” (1788) din Broșteni, biserica memorial „Sf. Nicolae” (1933), fosta judecătorie (1890), fosta primărie Costești (începutul secolului al XX-lea), catedrala  „Sfântul Prooroc Ilie” (1933), protoieria, azi casă parohială (1933), casa Bădescu (sec. XIX), casa Nicolau (începutul secolului al XX-lea) și casa Echinescu (sfârșitul secolului al XIX-lea).

Biserica de lemn „Înălțarea Domnului” Costești, cartier Telești (1773)

 

Construită din bârne de stejar, pe soclu de cărămidă arsă, la sfârșitului secolului al XVII-lea (1773, data iînscrisă pe pisanie, se referă doar la o nouă șindrilire). Lemnul specific („de mlaca”) provine din lunca Teleormanului, din zona comunei Recea. Biserica de lemn din Telești, se află în cartierul Telești (fostă localitate de sine stătătoare) al orașului Costești, județul Argeș.

Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-A-13609

Vezi și articolul  Biserica de lemn „Înălțarea Domnului”  Telești (1773)

 

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Costești din Cartierul Zorile (1807)

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Zorile, se află în imediata apropiere a râului Teleorman în cartierul Zorile (vechea comună Băseni). Numele vechi al așezării  BĂSENI, provine de la întemeietorul acesteia,un oier, Băseanu, originar din Corbii Muscelului.

Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-A-13611

Vezi și articolul Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Zorile (1807)

Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie” – Costești  perioada: 1933 – strada Victoriei nr.29

Catedrala din Costeşti poartă hramul Sfântului Prooroc Ilie, făcătorul de minuni şi aducătorul de ploi, a fost sfinţită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeşului, Nichita Duma, şi Patriarhul României, Miron Cristea, fiind prezent şi regele Carol al II-lea al României.

Catedrala este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13613

Casa Nicolau perioada: începutul secolului XX – strada Victoriei  nr. 105

Casa Nicolau se află într-o stare avansată de degradare, fără ferestre și uși,  cu acoperișul spart, în curând acoperișul va ceda total aducând cu sine și prăbușirea clădirii.

Casa este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13618

Vezi și articolul Casa Nicolau, monument istoric

Casa Bădescu  perioada: secolul XIX – strada Victoriei nr. 40  ( Actualul sediu al Asociației Hercules)

Casa este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13614

Fosta Judecătorie Costești  perioada:1890  –  Strada Pitești  nr. 1 A ( Actual Protoieria Costeşti) Clădirea este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13616

Fosta Primărie Costeşti  perioada: începutul secolului XX  – strada Victoriei nr. 1 (Actual Poliția orașului Costești)

Clădirea este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13612

Biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” Broșteni     perioada: 1788  – sat aparţinător Broșteni

Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13608

Protoieria, azi casă parohială  Perioada: 1933  – strada  Victoriei nr. 29 A

Clădirea este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13615