26 mai 2024

Adriana Dascălu, o voce de aur – 23 mai 1973 la Craiova avea loc festivalul si concursul național Maria Tănase.

1973 – Costesti – Adriana Dascălu o voce de aur
Pe 23 mai 1973 la Craiova avea loc festivalul si concursul național Maria Tănase. Într-un ziar național apărut în acea perioadă prezintă concurenții participant la concurs. Printre aceștia ziarul amintește ca unul dintre cei mai apreciați concurenți este Adriana Dascălu (Argeș) .
,,Se poate spune, încă de pe acum, că foarte tînăra concurentă Adriana Dascălu (judeţul Argeş) constituie un serios „avertisment“ pentru ceilalţi parteneri porniţi în cucerirea premiilor festivalului. Elevă în anul III la liceul din Costeşti, vine nu numai cu timbru de o distincţie particulară, dar şi cu un palmares bogat, acumulat într-un timp relativ scurt. Simpla enumerare a trofeelor cucerite, este extrem de edificatoare :
– premiul I – la concursul „Floarea de stîncă“ (Rucăr, ediţia 1972), – premiul III la festivalul „Voci tinere“ (Deva, ediţia 1972),
– premiul special al juriului la concursul „Floarea de pe Bărăgan“ (Slobozia, ediţia 1973),
– premiul II la programul de manifestări „Narcisa de aur“ (Costeşti, ediţia 1972).
Eleva Adriana Dascălu intenţionează să devină studentă la Fa­cultatea de medicină, în cazul unei reuşite am fi în posesia unui exemplu convingător că între medicină şi artă există afinităţi reale. Concurenta a interpretat, în prima seară, foarte frumoasele cîntece „Balada lui Codin“ şi „Auziţi cum cîntă ţara“. Pri­mul cîntec se detaşează nu numai prin patetismul melodic, dar şi prin frumuseţea evocatoare a versurilor ; disputa dintre feciorul sărac şi cel bogat pentru cîştigarea tinerei fete îmbracă o emoţionantă vestimentaţie dramatică. Al doilea cîntec se impune printr-un ritm trepidant, printr-o cromatică dinamică şi pitorească. Desigur, pronosticurile noastre în privinţa trofeului stau sub semnul probabilului, experienţa unui concurs de o asemenea anvergură este, însă, o certitudine pentru Adriana Dascălu.

1 Decembrie, Ziua Națională a României, o zi cu profundă încărcătură istorică și simbolică

În fiecare an, pe 1 Decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională a României, o zi cu profundă încărcătură istorică și simbolică. Această zi marchează momentul de la 1918 când România și-a unit toate provinciile istorice într-un singur stat național, aducând laolaltă inimi și aspirații, și semnificând astfel un capitol crucial în istoria națiunii.

La baza acestei sărbători stă “Marea Unire”, evenimentul istoric din 1918, când la Alba Iulia, reprezentanții tuturor românilor au adoptat o declarație solemnă de unire, consfințind unitatea națională. Astfel, Transilvania, Basarabia, și Bucovina s-au alăturat regatului României, dând naștere la o Românie mai mare și mai puternică.

Comunitatea din Costești sărbătorește nu doar Ziua Națională a României, ci și contribuția eroilor locali la înfăptuirea unității naționale. Monumentul eroilor din Costești, operă a sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1937), devine un altar al recunoștinței pentru jertfa adusă în numele patriei.

Monumentul devine astfel un mesaj durabil către generațiile viitoare: că eroii din Costești au contribuit la alcătuirea istoriei naționale. Mesajul inscripționat cu dalta în piatră și bronz, “Neamul întreg cinstește vitejii, cari ș’au jertfit viața pentru patrie,” reprezintă nu doar o amintire, ci și o chemare la respect și responsabilitate față de moștenirea națională.

De Ziua Națională, comunitatea din Costești se adună în jurul monumentului pentru a aduce un omagiu adânc și sincer celor care au făcut posibilă această zi de sărbătoare. Este un moment de recunoștință pentru faptele lor de vitejie, un prilej de a transmite mai departe povestea acestor eroi și de a inspira următoarele generații să-și iubească țara și să aprecieze prețul libertății.

Eroii din Costești au fost martori și artizani ai momentului istoric din 1918, când voința comună a românilor a făcut posibilă unirea. Fiecare nume înscris în piatra de pe monument este un fir subțire, dar puternic, în imensa pânză a unității naționale. Cu dăruire și sacrificiu, acești eroi au luptat pentru visul unei Românii întregite.

Monumentul eroilor din Costești, operă a sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1925)
Monumentul eroilor din Costești, operă a sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad (1925),

Eroismul și devotamentul ostașilor costeșteni au lăsat o amprentă profundă în paginile istoriei, fiind o parte inestimabilă a contribuției la înfăptuirea independenței și unității naționale a României.

În acele zile pline de încercări, acești bravi bărbați din Costești, Argeș, au dat dovadă de curaj și sacrificiu pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial.

Maiorul (R) Ștefan S. Nicolae din Costești, satul Stârci, a devenit un erou local, marcându-și numele în istoria militară prin faptele sale de vitejie în lupta de Turtucaia, simbolizând spiritul de sacrificiu al soldaților români.

În luptele de la Trecerea Oltului, soldatul Ștefănescu Stan din Costești, Argeș, contigentul 1910, și-a adus contribuția la apărarea țării, căzând la datorie în numele libertății și independenței.

Nu putem să nu remarcăm și prețul plătit de soldații Alexe Ion și Nicolae Marin din Broșteni, Argeș, contigentul 1912 și respectiv 1916. Jertfa lor în rândurile Regimentului 4 Argeș, în Primul Război Mondial, a adăugat un capitol dureros, dar eroic, la povestea luptei pentru unitatea națională.

Lupta de la Homorod (Rupea, Brașov) a adus în prim-plan și curajul caporalului Manea Ion, originar din Costești, care, prin focul vajnic al mitralierei sale, a reușit să respingă patrulele inamice, protejând pozițiile românești și aducând o rază de speranță în întunericul nopții. În momentele dramatice ale luptei, plutonierul Chiriță Constantin, din Costești, Argeș, contigentul 1911, a căzut eroic, marcând încă o pagină de onoare în cartea de istorie a satului său.

La Sânpetru (Brașov), soldatul Motaghiu Păun din Broșteni, Argeș, contigentul 1914, a adăugat numele său la lista eroilor căzuți, demonstrând un curaj neclintit în fața provocărilor luptei.

Soldatul Nicolae Constantin din Costești, Argeș, contigentul 1910, a fost un alt erou al timpului său, căzând la Botfalu (Bod) și lăsând o amprentă adâncă în memoria localității.

Lupta de la Inotești a cerut prețul vieții caporalului Iorga T. Alexandru din Costești, Argeș, contigentul 1914, iar la Dealul Porcului și Cota 464, eroismul soldaților Stancu Preda din Broșteni, Ghiță Clement din Băseni și Dănac Radu din Broșteni a fost remarcat și onorat.

Pe lângă cei căzuți la datorie, este important să aducem în atenție și eroii răniți, care și-au continuat sacrificiul în spitalele de campanie și centrele de tratament. Lista acestora, precum Dumitru Ion, Marin Voicu, Sima Nicolae, Cârstei Constantin, Florea Constantin, Iancu Ion, Petre Constantin, Ţopan Florea, Tănase Alexandru, Ghiță Florea, Rizea Ion, Stan Radu, Andrei Ilie, Ioan Ion, Dumitru Ion, este o mărturie vie a suferințelor și dăruirii acestor oameni pentru patrie.

Astfel, de Ziua Națională a României, când tricolorul flutură cu mândrie, nu putem să nu aducem un omagiu profund acestor eroi din Costești, Argeș, care și-au dedicat viața pentru idealuri nobile, lăsând în urmă o moștenire de curaj și devotament pentru generațiile viitoare.

La mulți ani, România!   La mulți ani, eroilor noștri!

Agricultura în Plasa Costeşti a anului 1943

Agricultura la Costești în 1943

Sudul judeţului Argeş n-a prezentat un interes deosebit pentru investitorii privaţi din perioada interbelică şi nici statul român nu prea avea ce să găsească deosebit în regiune. Liderii de la Bucureşti doreau să sară din pământ norocul şi averea pentru a acorda ceva fonduri. Plasa Costeşti rămânea la acea viaţă plată ca-n secolul al XIX-lea, viteza fiind ceva ce încă nu se aplica în practică. Ţăranii munceau însă mult şi din greu pentru recolte ce puteau să fie frumoase numai în funcţie de regimul precipitaţiilor. Astfel, în primăvara anului 1943 au fost cultivate 5.703 hectare cu cereale, cartofi şi plante furajere, 26.797 ha fiind păstrate pentru planta de bază a ţăranului, renumitul porumb.
Cum era vreme de război, statul a trimis seminţe pentru înfiinţarea culturilor necesare trupelor. Au fost date 66.540 kg ovăz, 77.320 de orz, 20.500 de porumb, 14.620 de cartofi, mazărea a ajuns la 2.000 kg, borceagul la 3.750, lucerna la 2.700 şi trifoiul la doar 100 kg. Exista voinţă din partea autorităţilor, ţăranii erau dornici să muncească pentru că altfel nu aveau venituri pentru viaţa de zi cu zi, dar trebuia să se pun ceva de-a curmezişul. Seceta de primăvară a început să bântuie cu furie şi plugurile nu mai puteau fi înfipte în solul uscat cu slaba forţă a braţelor. Au putut fi însămânţate numai 1.977 ha din cele 32.500 menite pentru culturi de primăvară. Cum un necaz nu vine niciodată singur, autorităţile locale consemnau apariţia a trei focare de pestă porcină în Costeşti, Şerboeni şi Stolnici.

Starea de spirit a maselor era definită drept mulţumitoare, dar oamenii erau speriaţi de seceta ce ameninţa să compromită grâul şi nici cultura de porumb nu putea fi înfiinţată.

Material preluat de la Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale, fond Prefectura Judeţului Argeş, dosar 186/1943.

Costești „ORAȘUL CASTANILOR”- Legături cu Trecutul și Prezentul

Prin inima Câmpiei Înalte a Piteștiului, o poveste se desfășoară cu fiecare pas al călătorilor care se apropie de orașul Costești. Silueta acestui așezământ urban, străjuit de dealuri și acompaniat de linia luncii râului Teleorman, se dezvăluie încet, dezvăluind o frumusețe aparte ce îmbrățișează trecutul și prezentul.

Orașul Costești, vedere centrală

Drumul, un fir subțire al timpului, leagă locurile, oamenii și istoriile, permițând călătorilor să experimenteze în mod autentic aura acestui colț binecuvântat de natură și cultură. Odată ce se apropie de această așezare pitorească, călătorii sunt salutați de străjeri ai vremurilor, castanii bătrâni, ale căror coroane falnice se înalță spre cer cu eleganță și măiestrie.
Acești castani nu sunt doar arbori, ci paznici nobili ai orașului, veghind asupra poveștii locale cu o noblețe demnă de legendă. În nuanțele schimbătoare ale frunzelor lor, fiecare anotimp pare să aducă cu sine o nouă pagină a istoriei, iar fiecare fruct căzut este o amintire dulce a ciclurilor naturii.

Astfel, Costești-ul devine cu prisosință „ORAȘUL CASTANILOR”, un titlu onorabil câștigat prin frumusețea sa excepțională și prin străduința castanilor bătrâni de a păstra tainele locului. Orașul capătă astfel o identitate vie, o amprentă a naturii și a comunității locale ce se îmbină armonios, împreună dând viață unei povești încântătoare, răspândită în umbra și lumina castanilor bătrâni.

Drumurile Istorice: Legături cu Trecutul și Prezentul

Este notabil faptul că satul Costești, nucleul orașului actual, a avut importanță încă din antichitate, datorită poziției sale geografice favorabile, deosebit de strategică, fapt confirmat de intersecția sa cu două drumuri importante care au jucat un rol semnificativ de-a lungul timpului,fiecare cu o poveste distinctă.

Primul dintre acestea leagă orașul Turnu Măgurele de Brașov, parcurgând valea pitorească a râului Teleorman.  Această rută nu oferă doar o panoramă spectaculoasă, ci și amintiri ale trecutului.

Celălalt drum, o bijuterie istorică, datează din perioada romană și leagă Craiova de Pitești. Această conexiune durabilă, construită în secolele II-III, din dale de piatră își păstrează semnificația și astăzi, atestând ingeniozitatea constructorilor romani și persistența structurilor lor.

1. Rețeaua modernă de drumuri: Un Hub de conectivitate

 La doar 25 de kilometri distanță față de Pitești, reședința județului, orașul beneficiază de accesibilitate sporită prin drumurile naționale DN 65 care facilitează accesul spre Pitești s-au Craiova (prin Slatina)  și DN 65A, care completează rețeaua rutieră, facilitând legăturile cu localitățile Roșiorii de Vede și Alexandria (prin DJ 504). De asemenea, drumul județean DJ 659A și DJ 703B realizează legătura cu localități precum Bradu, Lunca Corbului, Căteasca și oferind alternative de acces către autostrada A1 București-Pitești. Mai mult, viitorul drum expres Craiova – Pitești (DEx12) va trece prin oraș, consolidându-i statutul de nod important de conectivitate regională.

Drumul național  DN 65 – PITEȘTI – CRAIOVA, care facilitează accesul prin nordul orașului spre Pitești s-au Craiova (prin Slatina)

Drumul național DN 65A – COSTEȘTI-ROȘIORI DE VEDE, traversând orașul de la nord spre sud în județul Teleorman spre localitățile Roșiorii de Vede și Alexandria (prin DJ 504)

Drumul județean DJ 659A, COSTEȘTI – BRADU (Pârvu Roșu), este vechiul drum care deschidea calea spre nord către Pitești, menționat încă din  secolul XIV într-o călătorie a voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, evidențiind legăturile strânse ale „așezarii Costeștilor”cu regiunea înconjurătoare.

DJ 703B la Șerbănești

Drumul județean DJ 703B leagă Costești-ul la Km. 59+287 (LA ROND -intersecția cu DN 65A , Km. 11):

  • prin sud-vest  de LUNCA CORBULUI  Km. 48+975 Pădureți ( intersecția cu DJ679), cu ieșire la DN 65 CRAIOVA-PITEȘTI,
  • prin sud-est de ROCIU și CĂTEASCA cu ieșire la autostrada A1 BUCUREȘTI-PITEȘTI în Cireșu (Căteasca – Autostrada A1, Km. 97)

Drumul comunal DC 113, leagă Costeștiul de Suseni.

DEx12 Craiova-Pitești

2. Căile Ferate: Legături feroviare ce traversează secole, punți către trecut și viitor

Costeștiul se mândrește cu statutul său de nod feroviar, deservit de stații precum Pârvu Roșu, Suseni și Costești, pe rutele:  București-Pitești-Craiova  și Costești-Roșiori-Turnu Măgurele, oferind conexiuni cruciale pentru transportul de mărfuri și călători.

Gara Costești, Argeș

Calea ferată București-Pitești-Craiova, construită la scurt timp după calea ferată București Filaret – Giurgiu este a doua cale ferată din Țara Românească, fiind inaugurată pe segmentul București – Pitești la 13 septembrie 1872, fiind parte din tronsonul mai larg Pitești – București – Galați – Roman. Restul de tronson Pitești – Craiova – Vârciorova fiind inaugurat aproape șase ani mai târziu pe 9 mai 1878. Are o importanță economică și strategică încă de la începuturile ei.

Calea ferată  Costești-Roșiori-Turnu Măgurele adaugă o dimensiune istorică și a fost o contribuție semnificativă la dezvoltarea infrastructurii de transport.  La 15 mai 1882, Parlamentul României aproba legea privind construirea mai multor ramuri de cale ferată pentru „utilitate publică” printre care și linia Costești-Roșiori-Turnu Măgurele. Linia a  fost construită de geniul militar între anii 1882 și 1887, având o lungime totală de 111,7 km în două segmente. Primul segment Costești-Roșiori, a fost dat în folosință la 1 ianuarie 1887,  fiind terminat și pus în exploatare pentru traficul de mărfuri și călători la 1 ianuarie 1887, călătorii putând ajunge la București prin Pitești. Al doilea segment, Roșiori-Turnu Măgurele, a fost dat în exploatare la 12 septembrie 1887.

Vechi cântec popular  de pe Vlaşca:
Hai mândro să mă petreci
Pân’ la gară la Costeşti
Ş-acolo să mă cinsteşti.
Nu cu ţuică, nu cu bere
Numai cu buzele tele.
Uite neică trenul vine
Şi mă desparte de tine.
Nu fi mândro supărată
C-o să vin eu din armată

Prin stațiile Pârvu Roșu, Suseni și Costești, orașul Costești devine un nod vital în rețeaua feroviară. Calea ferată București-Pitești-Craiova, inaugurată în 1872, nu doar că are o importanță economică și strategică încă de la începuturile sale, ci și contribuie la conectarea orașului cu centrele majore din țară.

 3. Oportunități pentru dezvoltare și progres

Prin această rețea complexă de drumuri și căi ferate, orașul Costești devine un pol de dezvoltare, oferind oportunități economice variate. Transportul facilitează comerțul, investițiile și schimburile culturale, consolidând legăturile dintre comunități și deschizând uși pentru progresul durabil.

Orașul Costești, cu istoria sa bogată și conectivitatea modernă, se transformă într-un centru dinamic care îmbină tradiția cu viitorul. Cu o așezare geografică excepțională, atrăgând atenția celor ce îl descoperă și oportunități de transport care acoperă șoselele și căile ferate, acest oraș devine nu doar un punct pe hartă, ci un nod vital în rețeaua de conexiuni ce definește progresul și dezvoltarea.

Unirea Tradițiilor Românești în Pas Cu Dansul – Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc „Mlădițe românești”

În perioada 8-12 noiembrie 2023, Ansamblul Folcloric „Mugurelul” al Casei de Cultură Costești, Argeș, a participat la Festivalul Național de Folclor „Mlădițe românești” , proiect inclus în  C.A.E.N.,  finanțat de MINISTERUL EDUCAȚIEI, desfășurat în Întorsura Buzăului, județul Covasna. Cu tema „Studiul folclorului coregrafic românesc”, evenimentul a reprezentat a XVII-a ediție a unui proiect ambițios și unitar.

Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc „Mlădițe românești”, organizat de CLUBUL COPIILOR ÎNTORSURA BUZĂULUI, în parteneriat cu Primăria orașului ÎNTORSURA BUZĂULUI , reprezentată prin domnul primar Raul URDĂ,  a fost un angajament de trei zile și jumătate în care copiii și profesorii au adus la viață tradițiile românești printr-o paletă bogată de dansuri și jocuri populare. Atmosfera a fost încărcată de entuziasm, căldură și dăruire, demonstrând o mobilizare exemplară și un spirit de echipă remarcabil.

Formația de dansuri populare reunită a Proiectului Național „Mlădițe românești” a fost o simfonie a diversității culturale, formată din: copii și profesori de la Palatul Copiilor Arad, Casa de Cultură Costești, județul Argeș, Rupea, județul Brașov, Palatul Copiilor Brăila, Clubul Copiilor Dorohoi, județul Botoșani, Liceul Tehnic Buzău, Palatul Copiilor Călărași, Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna, Clubul Copiilor Găești, județul Dâmbovița, Palatul Copiilor Ploiești, județul Prahova.

Această colaborare a culminat într-o prezentare scenică impresionantă a materialului coregrafic specific zonelor respective, împărțindu-și bogăția culturală cu publicul în sala Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, județul Covasna.

Profesor Rodica BOIERU, Clubul Copiilor Întorsura Buzăului

Doamna profesor Rodica BOIERU, liderul Clubului Copiilor Întorsura Buzăului, a fost arhitectul acestei mișcări impresionante. Dacă am încerca să exprimăm esența acestei inițiative într-un slogan, acesta ar suna cu siguranță așa: „COMORI DE SUFLET ROMÂNESC”. Aceste cuvinte reflectă nu doar pasiunea pentru tradiții, ci și eforturile depuse pentru a transmite dragostea pentru țară și pentru rădăcinile culturale românești.

Cântecul, jocul și straiele au fost cele trei elemente-cheie care au dat viață acestei călătorii fascinante în inima tradițiilor românești. Este reconfortant să vedem că tânăra generație este implicată și dedicată păstrării și promovării moștenirii culturale.

În concluzie, „Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc” a dat un exemplu remarcabil de unitate și devotament față de tradițiile românești. Acest gen de evenimente nu doar celebrează moștenirea noastră culturală, ci și asigură că aceasta va continua să strălucească în inimile și sufletele noii generații.

Pentru că ne apropiem de 1 decembrie, ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, proiectul s-a încheiat cu o nelipsită horă tradițională la care a participat și publicul aflat în sală.

Bravo, echipă! „Mlădițe românești” rămâne o declarație puternică despre identitatea și mândria noastră culturală.

 

Formația de dansuri populare reunită a Proiectului Național „Mlădițe românești”

SPECTACOLUL A FOST DESCHIS CU UN MOMENT MUZICAL PREZENTAT DE PROFESOR LAVINIA VASILE – PALATUL COPIILOR CĂLĂRAȘI

PROFESOR LAVINIA VASILE – PALATUL COPIILOR CĂLĂRAȘI

JOCURI POPULARE DIN ZONA RUPEA, JUDEȚUL BRAȘOV

Ansamblul Folcloric „Rujița” – Rupea, Brașov – PAS DE PURTATĂ, FECIOREASCĂ DE BAIEȚI DIN RUPEA ȘI FECIOREASCA DE FETE DIN CRIHALMA.

ASOCIAȚIA RAMIDAVA XXI  RUPEA – profesori coordonatori Ana și Cosmin HRISTEA

Ansamblul Folcloric „Rujița” – Rupea, Brașov

JOCURI POPULARE DIN ZONA BUZĂULUI

Ansamblul de dans „Balada” Buzău  – ISA ȘI BREAZA

Liceul Tehnic Buzău – profesor-coordonator Carmenuța Mihaela Gabriela TĂNASE

Ansamblul de dans „Balada” Buzău

JOCURI DIN ZONA CĂLĂRAȘI

Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” Calarași – HORA DE PE VALEA ARGOVEI, MURGULEȚUL

Palatul copiilor Călărași – profesor-coordonator Lavinia VASILE

Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” – Palatul Copiilor Calarași


SUITĂ DE JOCURI MOLDOVENEȘTI

Ansamblul Folcloric „Mugurelul-Mărgineanca”  Dorohoi, Botoșani – HORA PE SĂLTATE și CIOBĂNAȘUL

Clubul Copiilor DOROHOI – profesor-coordonator Constantin DICU, coregraf Valentin RĂU.

Ansamblul Folcloric „Mugurelul-Mărgineanca”  Dorohoi, Botoșani

JOCURI DIN MEHEDINȚI

Ansamblul folcloric „Rapsodia Prahovei” Ploiești – TRANDAFIRUL, POLOCSIA, CRĂIȚELE, HORA PESTE PICIOR, TOCUL

Palatul copiilor Ploiești – profesor-coregraf Sorin PETRE

Ansamblul folcloric „Rapsodia Prahovei” Ploiești

SUITĂ DE JOCURI POPULARE MUNTENEȘTI

Ansamblul folcloric „Codrulețul” Găești – MURGULEȚUL

Clubul Copiilor Găești – profesor-coregraf  Marian GRIGORE.

Ansamblul folcloric „Codrulețul” Găești

JOCURI DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI

Ansamblul de cântece și dansuri „Mlădițe românești” Întorsura Buzăului – ”PURTATĂ”, ”FECIORESC RAR”, ”PE SUB MÂNĂ” și ”FECIORESC IUTE”

Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna – profesor-coregraf Rodica BOIERU

Ansamblul de cântece și dansuri „Mlădițe românești” Întorsura Buzăului

JOCURI POPULARE DIN ZONA BRĂILEI

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” Brăila – CIMPOIUL, CĂZĂCEL DE LA GROPENI și ÎNSURĂȚEI
Palatul Copiilor Brăila – profesor-coregraf Marius Sandrino EPURE

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” Brăila

JOCURI POPULARE DIN ZONA INEU

Ansamblul folcloric „Zărandul”, Arad – JOC DE FETE, ARDEALEANA SĂRITĂ, INEOANA și MĂRUNȚELU ’ DIN ȘICULA

Palatul Copiilor Arad –  profesor-coregraf  Vasile PERI

Ansamblul folcloric „Zărandul”, Arad

JOCURI DIN SUDUL ARGEȘULUI

Ansamblul Folcloric „Mugurelul”  Costești – SALTA, URSĂRIE și CĂLUȘUL

Casa de Cultură Costești, județul Argeș –  instructor-coregraf Constantin Cristi CĂLIN

Ansamblul Folcloric „Mugurelul”  Costești

Autor: Cristian VLĂDESCU

„Conectare cu natura” – expoziţie personală a pictoriței Elisabeta Nițu

Vineri, 3 noiembrie, în holul central al Bibliotecii Județene Argeș, a avut loc vernisajul unei noi expoziții de interes pentru publicul larg, intitulată
„Conectare cu natura”, a pictoriței Elisabeta Nițu, aceasta fiind prima expoziţie personală a tinerei artiste în vârstă de 24 ani.

Sunt expuse 40 de lucrări care au ca tematică natura, în stiluri diversificate, lucrate în «mixed – media tehnique». Evenimentul a fost curatoriat de poeta și realizatoarea TV, Denisa Popescu-Martin.

Lucrările artistei sunt cu vânzare și pot fi admirate pe simeze până la finele lunii noiembrie.








FOTO-VIDEO: MIHAI NEACȘU – FOTOPRESS-24.RO