By Cristian Vlădescu Prin inima Câmpiei Înalte a Piteștiului, o poveste se desfășoară cu fiecare pas al călătorilor care se apropie de orașul Costești. Silueta acestui așezământ urban, străjuit de dealuri și acompaniat de linia luncii râului Teleorman, se dezvăluie încet, dezvăluind o frumusețe aparte ce îmbrățișează trecutul și prezentul.
Drumul, un fir subțire al timpului, leagă locurile, oamenii și istoriile, permițând călătorilor să experimenteze în mod autentic aura acestui colț binecuvântat de natură și cultură. Odată ce se apropie de această așezare pitorească, călătorii sunt salutați de străjeri ai vremurilor, castanii bătrâni, ale căror coroane falnice se înalță spre cer cu eleganță și măiestrie.
Acești castani nu sunt doar arbori, ci paznici nobili ai orașului, veghind asupra poveștii locale cu o noblețe demnă de legendă. În nuanțele schimbătoare ale frunzelor lor, fiecare anotimp pare să aducă cu sine o nouă pagină a istoriei, iar fiecare fruct căzut este o amintire dulce a ciclurilor naturii.
Astfel, Costești-ul devine cu prisosință „ORAȘUL CASTANILOR”, un titlu onorabil câștigat prin frumusețea sa excepțională și prin străduința castanilor bătrâni de a păstra tainele locului. Orașul capătă astfel o identitate vie, o amprentă a naturii și a comunității locale ce se îmbină armonios, împreună dând viață unei povești încântătoare, răspândită în umbra și lumina castanilor bătrâni.
Drumurile Istorice: Legături cu Trecutul și Prezentul
Este notabil faptul că satul Costești, nucleul orașului actual, a avut importanță încă din antichitate, datorită poziției sale geografice favorabile, deosebit de strategică, fapt confirmat de intersecția sa cu două drumuri importante care au jucat un rol semnificativ de-a lungul timpului,fiecare cu o poveste distinctă.
Primul dintre acestea leagă orașul Turnu Măgurele de Brașov, parcurgând valea pitorească a râului Teleorman. Această rută nu oferă doar o panoramă spectaculoasă, ci și amintiri ale trecutului.
Celălalt drum, o bijuterie istorică, datează din perioada romană și leagă Craiova de Pitești. Această conexiune durabilă, construită în secolele II-III, din dale de piatră își păstrează semnificația și astăzi, atestând ingeniozitatea constructorilor romani și persistența structurilor lor.
1. Rețeaua modernă de drumuri: Un Hub de conectivitate
La doar 25 de kilometri distanță față de Pitești, reședința județului, orașul beneficiază de accesibilitate sporită prin drumurile naționale DN 65 care facilitează accesul spre Pitești s-au Craiova (prin Slatina) și DN 65A, care completează rețeaua rutieră, facilitând legăturile cu localitățile Roșiorii de Vede și Alexandria (prin DJ 504). De asemenea, drumul județean DJ 659A și DJ 703B realizează legătura cu localități precum Bradu, Lunca Corbului, Căteasca și oferind alternative de acces către autostrada A1 București-Pitești. Mai mult, viitorul drum expres Craiova – Pitești (DEx12) va trece prin oraș, consolidându-i statutul de nod important de conectivitate regională.
Drumul național DN 65 – PITEȘTI – CRAIOVA, care facilitează accesul prin nordul orașului spre Pitești s-au Craiova (prin Slatina)
Drumul național DN 65A – COSTEȘTI-ROȘIORI DE VEDE, traversând orașul de la nord spre sud în județul Teleorman spre localitățile Roșiorii de Vede și Alexandria (prin DJ 504)
Drumul județean DJ 659A, COSTEȘTI – BRADU (Pârvu Roșu), este vechiul drum care deschidea calea spre nord către Pitești, menționat încă din secolul XIV într-o călătorie a voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, evidențiind legăturile strânse ale „așezarii Costeștilor”cu regiunea înconjurătoare.
Drumul județean DJ 703B leagă Costești-ul la Km. 59+287 (LA ROND -intersecția cu DN 65A , Km. 11):
- prin sud-vest de LUNCA CORBULUI Km. 48+975 Pădureți ( intersecția cu DJ679), cu ieșire la DN 65 CRAIOVA-PITEȘTI,
- prin sud-est de ROCIU și CĂTEASCA cu ieșire la autostrada A1 BUCUREȘTI-PITEȘTI în Cireșu (Căteasca – Autostrada A1, Km. 97)
Drumul comunal DC 113, leagă Costeștiul de Suseni.
2. Căile Ferate: Legături feroviare ce traversează secole, punți către trecut și viitor
Costeștiul se mândrește cu statutul său de nod feroviar, deservit de stații precum Pârvu Roșu, Suseni și Costești, pe rutele: București-Pitești-Craiova și Costești-Roșiori-Turnu Măgurele, oferind conexiuni cruciale pentru transportul de mărfuri și călători.
Calea ferată București-Pitești-Craiova, construită la scurt timp după calea ferată București Filaret – Giurgiu este a doua cale ferată din Țara Românească, fiind inaugurată pe segmentul București – Pitești la 13 septembrie 1872, fiind parte din tronsonul mai larg Pitești – București – Galați – Roman. Restul de tronson Pitești – Craiova – Vârciorova fiind inaugurat aproape șase ani mai târziu pe 9 mai 1878. Are o importanță economică și strategică încă de la începuturile ei.
Calea ferată Costești-Roșiori-Turnu Măgurele adaugă o dimensiune istorică și a fost o contribuție semnificativă la dezvoltarea infrastructurii de transport. La 15 mai 1882, Parlamentul României aproba legea privind construirea mai multor ramuri de cale ferată pentru „utilitate publică” printre care și linia Costești-Roșiori-Turnu Măgurele. Linia a fost construită de geniul militar între anii 1882 și 1887, având o lungime totală de 111,7 km în două segmente. Primul segment Costești-Roșiori, a fost dat în folosință la 1 ianuarie 1887, fiind terminat și pus în exploatare pentru traficul de mărfuri și călători la 1 ianuarie 1887, călătorii putând ajunge la București prin Pitești. Al doilea segment, Roșiori-Turnu Măgurele, a fost dat în exploatare la 12 septembrie 1887.
Vechi cântec popular de pe Vlaşca:
„Hai mândro să mă petreciPân’ la gară la CosteştiŞ-acolo să mă cinsteşti.Nu cu ţuică, nu cu bereNumai cu buzele tele.Uite neică trenul vineŞi mă desparte de tine.Nu fi mândro supăratăC-o să vin eu din armată”
Prin stațiile Pârvu Roșu, Suseni și Costești, orașul Costești devine un nod vital în rețeaua feroviară. Calea ferată București-Pitești-Craiova, inaugurată în 1872, nu doar că are o importanță economică și strategică încă de la începuturile sale, ci și contribuie la conectarea orașului cu centrele majore din țară.
3. Oportunități pentru dezvoltare și progres
Prin această rețea complexă de drumuri și căi ferate, orașul Costești devine un pol de dezvoltare, oferind oportunități economice variate. Transportul facilitează comerțul, investițiile și schimburile culturale, consolidând legăturile dintre comunități și deschizând uși pentru progresul durabil.
Orașul Costești, cu istoria sa bogată și conectivitatea modernă, se transformă într-un centru dinamic care îmbină tradiția cu viitorul. Cu o așezare geografică excepțională, atrăgând atenția celor ce îl descoperă și oportunități de transport care acoperă șoselele și căile ferate, acest oraș devine nu doar un punct pe hartă, ci un nod vital în rețeaua de conexiuni ce definește progresul și dezvoltarea.
Author: Cristian Vlădescu
Costești Argeș Online a luat naștere în urmă cu ceva vreme, în anul 2008 mai exact, devenind o adevărată arhivă digitală cu imagini și informații valoroase din istoria orașului Costești. Tot în această perioadă mi-am dat seama că orașul are ceva unic, parcursul pe care l-a avut în istorie și modul în care a rezistat diferitelor evenimente nefericite care și-au lăsat mai mult sau mai puțin amprenta, precum și pasiunea mea pentru istorie m-au îndemnat să „descopăr” cu adevărat Costeștiul.