22 iunie 2024

Naționale

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș – Performanță Remarcabilă la Concursul Național de Folclor pentru Copii și Tineri „Floare de Tei”, 31 mai – 2 iunie 2024, Corabia

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș – Performanță Remarcabilă la Concursul Național de Folclor pentru Copii și Tineri „Floare de Tei”, 31 mai – 2 iunie 2024, Corabia

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, a impresionat juriul și publicul la cea de-a XIX-a ediție a Concursului Național de Folclor pentru Copii și Tineri „Floare de Tei”, desfășurată în perioada 31 mai – 2 iunie 2024 în Corabia. Reprezentând orașul Costești în cadrul competiției, Ansamblul Folcloric „Mugurelul” a obținut rezultate excepționale, câștigând Premiul I la două secțiuni importante:

Secțiunea DANSURI MIXTE – Premiul I

În cadrul acestei secțiuni, membrii ansamblului au prezentat o suită de dansuri mixte, demonstrând o coordonare și un sincron perfect. Coregrafiile elaborate și energia transmisă de dansatori au captivat atenția juriului, asigurându-le primul loc în clasament.

Secțiunea DANSURI BĂIEȚI – Premiul I pentru călușul, regele jocurilor populare din Costești

Călușul, o emblemă a tradiției folclorice românești și un simbol al orașului Costești, a fost interpretat cu o măiestrie deosebită de băieții din ansamblu. Acest dans ritualic, cunoscut pentru complexitatea mișcărilor și dinamismul său, le-a adus meritatul Premiu I.

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești este cunoscut pentru dedicația și pasiunea cu care membrii săi promovează și păstrează vii tradițiile folclorice românești. Fiecare apariție a ansamblului este o celebrare a culturii și identității locale, prin dansuri, costume autentice și muzică tradițională.

Succesul Ansamblului Folcloric „Mugurelul” Costești la Concursul „Floare de Tei” este o dovadă a talentului și efortului depus de toți membrii ansamblului, coordonat de inimosul coregraf Călin Constantin Cristi. Nu putem să nu menționăm și aportul adus de acordeonistul Viorel Dobrotă în conducerea muzicală. Performanțele lor nu doar că promovează folclorul românesc, dar inspiră și tinerele generații să aprecieze și să continue aceste tradiții valoroase.

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, și-a consolidat reputația de promotor de frunte al tradițiilor folclorice românești prin performanțele remarcabile de la Festivalul „Floare de Tei”. Felicitări tuturor membrilor ansamblului pentru dedicare și succes!

24 ianuarie 1859 – 165 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza.  Într-o dimineață, Nicolae Grigorescu îi relatează lui Alexandru Vlahuță, “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate pârțile și ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrățișau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din pârțile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.

Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei
Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situația nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuțiilor Conferinței Internaționale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Mărire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă“. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

Steaua, o călăuză luminoasă în tradiția magică a Crăciunului

Steaua sus răsare!

În adâncul tradițiilor noastre, în seara magică de dinaintea Crăciunului, se deschide cortina unui obicei ce pare desprins din paginile poveștilor biblice. Este vorba despre colindatul cu Steaua, un ritual străvechi ce aduce în casele noastre nu doar cântecele și bucuria sărbătorii, ci și o rază de lumină plină de semnificații spirituale.

În zorii istoriei creștine, o stea strălucitoare a luminat calea către mica iesle, acolo unde se născuse Iisus. Această poveste a ghidării divine a fost transformată într-un obicei profund și păstrată în inimile comunităților românești și nu numai.

În seara rece de Ajun, copiii se îmbracă în straie tradiționale și iau în mâini o stea strălucitoare, confecționată cu migală și împodobită cu ornamente ce par să captureze bucuria Crăciunului. Este Steaua lor, un simbol viu al călăuzirii și al luminii ce va umple casele oamenilor.

Și așa începe călătoria lor pe străduțe îmbrăcate în alb de zăpadă. În timp ce colindă, steaua lor devine o prezență magică, aducând cu sine farmecul sărbătorii și amintindu-ne de momentul minunat al Nașterii Domnului.

Cântecele de Crăciun răsună în noapte, aducând cu ele versuri ce povestesc întâmplări de demult și bucurie pentru toți cei care le ascultă. Colindătorii, cu zâmbetul pe buze și cu ochii plini de inocență, împărtășesc binecuvântări și povești care trec de la o generație la alta.

Dar Steaua colindelor nu se oprește doar la aducerea bucuriei prin cântece și zâmbete. Ea poartă cu sine și un caracter caritabil. În schimbul colindelor, colindătorii primesc daruri, dulciuri sau mici contribuții financiare. Astfel, aceste donații devin o sursă de ajutor pentru cei nevoiași, transformând tradiția într-un act de generozitate.

Și așa, în fiecare an, Steaua colindelor rămâne o călăuză luminoasă în noaptea de Crăciun. Este mai mult decât un obicei, este o poveste trăită, o emoție împărtășită și o tradiție care continuă să aducă magia și spiritul Crăciunului în inimile noastre. Așa cum colindătorii umblă cu Steaua, parcă aduc cu ei o parte din strălucirea cerului în fiecare casă, transformând această tradiție într-un moment magic în care sărbătoarea devine cu adevărat vie.

Unirea Tradițiilor Românești în Pas Cu Dansul – Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc „Mlădițe românești”

În perioada 8-12 noiembrie 2023, Ansamblul Folcloric „Mugurelul” al Casei de Cultură Costești, Argeș, a participat la Festivalul Național de Folclor „Mlădițe românești” , proiect inclus în  C.A.E.N.,  finanțat de MINISTERUL EDUCAȚIEI, desfășurat în Întorsura Buzăului, județul Covasna. Cu tema „Studiul folclorului coregrafic românesc”, evenimentul a reprezentat a XVII-a ediție a unui proiect ambițios și unitar.

Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc „Mlădițe românești”, organizat de CLUBUL COPIILOR ÎNTORSURA BUZĂULUI, în parteneriat cu Primăria orașului ÎNTORSURA BUZĂULUI , reprezentată prin domnul primar Raul URDĂ,  a fost un angajament de trei zile și jumătate în care copiii și profesorii au adus la viață tradițiile românești printr-o paletă bogată de dansuri și jocuri populare. Atmosfera a fost încărcată de entuziasm, căldură și dăruire, demonstrând o mobilizare exemplară și un spirit de echipă remarcabil.

Formația de dansuri populare reunită a Proiectului Național „Mlădițe românești” a fost o simfonie a diversității culturale, formată din: copii și profesori de la Palatul Copiilor Arad, Casa de Cultură Costești, județul Argeș, Rupea, județul Brașov, Palatul Copiilor Brăila, Clubul Copiilor Dorohoi, județul Botoșani, Liceul Tehnic Buzău, Palatul Copiilor Călărași, Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna, Clubul Copiilor Găești, județul Dâmbovița, Palatul Copiilor Ploiești, județul Prahova.

Această colaborare a culminat într-o prezentare scenică impresionantă a materialului coregrafic specific zonelor respective, împărțindu-și bogăția culturală cu publicul în sala Casei de Cultură din Întorsura Buzăului, județul Covasna.

Profesor Rodica BOIERU, Clubul Copiilor Întorsura Buzăului

Doamna profesor Rodica BOIERU, liderul Clubului Copiilor Întorsura Buzăului, a fost arhitectul acestei mișcări impresionante. Dacă am încerca să exprimăm esența acestei inițiative într-un slogan, acesta ar suna cu siguranță așa: „COMORI DE SUFLET ROMÂNESC”. Aceste cuvinte reflectă nu doar pasiunea pentru tradiții, ci și eforturile depuse pentru a transmite dragostea pentru țară și pentru rădăcinile culturale românești.

Cântecul, jocul și straiele au fost cele trei elemente-cheie care au dat viață acestei călătorii fascinante în inima tradițiilor românești. Este reconfortant să vedem că tânăra generație este implicată și dedicată păstrării și promovării moștenirii culturale.

În concluzie, „Proiectul Național de Studiu al Folclorului Coregrafic Românesc” a dat un exemplu remarcabil de unitate și devotament față de tradițiile românești. Acest gen de evenimente nu doar celebrează moștenirea noastră culturală, ci și asigură că aceasta va continua să strălucească în inimile și sufletele noii generații.

Pentru că ne apropiem de 1 decembrie, ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, proiectul s-a încheiat cu o nelipsită horă tradițională la care a participat și publicul aflat în sală.

Bravo, echipă! „Mlădițe românești” rămâne o declarație puternică despre identitatea și mândria noastră culturală.

 

Formația de dansuri populare reunită a Proiectului Național „Mlădițe românești”

SPECTACOLUL A FOST DESCHIS CU UN MOMENT MUZICAL PREZENTAT DE PROFESOR LAVINIA VASILE – PALATUL COPIILOR CĂLĂRAȘI

PROFESOR LAVINIA VASILE – PALATUL COPIILOR CĂLĂRAȘI

JOCURI POPULARE DIN ZONA RUPEA, JUDEȚUL BRAȘOV

Ansamblul Folcloric „Rujița” – Rupea, Brașov – PAS DE PURTATĂ, FECIOREASCĂ DE BAIEȚI DIN RUPEA ȘI FECIOREASCA DE FETE DIN CRIHALMA.

ASOCIAȚIA RAMIDAVA XXI  RUPEA – profesori coordonatori Ana și Cosmin HRISTEA

Ansamblul Folcloric „Rujița” – Rupea, Brașov

JOCURI POPULARE DIN ZONA BUZĂULUI

Ansamblul de dans „Balada” Buzău  – ISA ȘI BREAZA

Liceul Tehnic Buzău – profesor-coordonator Carmenuța Mihaela Gabriela TĂNASE

Ansamblul de dans „Balada” Buzău

JOCURI DIN ZONA CĂLĂRAȘI

Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” Calarași – HORA DE PE VALEA ARGOVEI, MURGULEȚUL

Palatul copiilor Călărași – profesor-coordonator Lavinia VASILE

Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” – Palatul Copiilor Calarași


SUITĂ DE JOCURI MOLDOVENEȘTI

Ansamblul Folcloric „Mugurelul-Mărgineanca”  Dorohoi, Botoșani – HORA PE SĂLTATE și CIOBĂNAȘUL

Clubul Copiilor DOROHOI – profesor-coordonator Constantin DICU, coregraf Valentin RĂU.

Ansamblul Folcloric „Mugurelul-Mărgineanca”  Dorohoi, Botoșani

JOCURI DIN MEHEDINȚI

Ansamblul folcloric „Rapsodia Prahovei” Ploiești – TRANDAFIRUL, POLOCSIA, CRĂIȚELE, HORA PESTE PICIOR, TOCUL

Palatul copiilor Ploiești – profesor-coregraf Sorin PETRE

Ansamblul folcloric „Rapsodia Prahovei” Ploiești

SUITĂ DE JOCURI POPULARE MUNTENEȘTI

Ansamblul folcloric „Codrulețul” Găești – MURGULEȚUL

Clubul Copiilor Găești – profesor-coregraf  Marian GRIGORE.

Ansamblul folcloric „Codrulețul” Găești

JOCURI DIN ȚARA FĂGĂRAȘULUI

Ansamblul de cântece și dansuri „Mlădițe românești” Întorsura Buzăului – ”PURTATĂ”, ”FECIORESC RAR”, ”PE SUB MÂNĂ” și ”FECIORESC IUTE”

Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna – profesor-coregraf Rodica BOIERU

Ansamblul de cântece și dansuri „Mlădițe românești” Întorsura Buzăului

JOCURI POPULARE DIN ZONA BRĂILEI

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” Brăila – CIMPOIUL, CĂZĂCEL DE LA GROPENI și ÎNSURĂȚEI
Palatul Copiilor Brăila – profesor-coregraf Marius Sandrino EPURE

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” Brăila

JOCURI POPULARE DIN ZONA INEU

Ansamblul folcloric „Zărandul”, Arad – JOC DE FETE, ARDEALEANA SĂRITĂ, INEOANA și MĂRUNȚELU ’ DIN ȘICULA

Palatul Copiilor Arad –  profesor-coregraf  Vasile PERI

Ansamblul folcloric „Zărandul”, Arad

JOCURI DIN SUDUL ARGEȘULUI

Ansamblul Folcloric „Mugurelul”  Costești – SALTA, URSĂRIE și CĂLUȘUL

Casa de Cultură Costești, județul Argeș –  instructor-coregraf Constantin Cristi CĂLIN

Ansamblul Folcloric „Mugurelul”  Costești

Autor: Cristian VLĂDESCU

NOI, CEI DIN SUD

NOI, CEI DIN SUD

NOI, CEI DE-AICI, DIN SUDUL ŢĂRII NOASTRE,

AVEM DE MICI CUNUNĂ DIN RAZELE SOLARE

ŞI SUNTEM CĂLĂTORI ETERNI PRIN ASTRE

DAR CU PICIORUL GOL, ADÂNC INFIPT ÎN PRAFUL DE PE OGOARE.

 

HOLDA DE GRÂU NE ESTE AVUŢIA

CE O AVEM DE IERI, DE AZI ŞI MÂINE

NE ESTE SCUMPĂ VATRA, HĂRNICIA

ŞI DĂM DIN MUNCA NOASTRĂ ŞI ALTORA O PÂINE.

 

SUNTEM DINTR-UN ORAŞ MICUŢ, DE ŢARĂ

O URBE DE RURAL CU NUME DE ORAŞ,

DAR NU NE SUPĂRĂM, CĂCI ŞTIM CU TOŢII

CĂ VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT.

 

ŞI MAI SPUN UNII, PUŢINI LA NUMĂR ŞI FĂRĂ VIITOR

CĂ NICI MĂCAR NU SUNTEM MUNICIPIU

ŞI N-AVEM CEL PUŢIN UN SEMAFOR.

 

NOI LE RĂSPUNDEM CU TOT CE-AVEM MAI BUN

CU HĂRNICIE, CINSTE ŞI DREPTATE

CĂCI MERGEM DREPT, CU FRUNTEA SUS PE DRUM

ŞI SUNTEM ÎNSETAŢI DE LIBERTATE.

 

EI SE ÎNTREABĂ, CUM DE NOI RĂZBATEM,

CUM SUNTEM PRIMII, PESTE TOT ÎN ŢARĂ,

IAR NOI LE SPUNEM: MUNCIND, ORICE STRĂBATEM

ŞI MUNCA GREA NICICÂND NU NE DOBOARĂ.

 

NOI N–AVEM MUNŢI, DAR SUNTEM CA O STÂNCĂ

O STÂNCĂ FALNICĂ, AVÂND ŞI SOCLU DREPT

ŞI ŞTIU CĂ ŞI ATUNCI LA ‘907

NOI NU AM STAT CU MÂINILE LA PIEPT.

 

VOI CE VEŢI PRINDE CENTENARUL

ŞI VEŢI SERBA UN JUBILEU ÎN PLUS

SPUNEŢI ACELOR GENERAŢII

CĂ NOI AM FOST MEREU LA DATORIE

ŞI INTERESUL GENERAL ÎNTÂI L-AM PUS.

 

IAR CÂND VREODATĂ, RĂTĂCIŢI PRIN LUME,

CU TOŢII NE VOM REVEDEA ACAS’ CU DOR,

VOM FI CU DRAG ÎN URBEA NOASTRĂ MICĂ,

CHIAR DACĂ N–ARE NICI UN SEMAFOR…

 Autor,
Profesor pensionar,
FLORIN COMĂNESCU,
fost director al LICEULUI TEORETIC COSTEȘTI

Notă. Poezia a fost prezentată la festivitatea de deschidere a anului şcolar 2023-2024, fiind un omagiu adus elevilor şi corpului profesoral din cadrul Liceului Teoretic, precum şi comunităţii locale a oraşului COSTEŞTI.

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” din Costești, Argeș invitat la „Nedeia Mocănească” din Valea Zânelor – Covasna


Nedeia Mocănească de la Voineşti-Covasna este una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic. Ea se desfășoară de sute de ani, în preajma Sărbătorii Sfântului Ilie. Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor este una dintre sărbătorile de suflet ale oamenilor locului, un brand al locului care ilustrează viaţa autentică, cea în care creşterea animalelor, ocupaţie din moşi-strămoşi este transmisă din generaţie în generaţie, are un rol foarte important și în prezent.
La Sântilie, în trecut, oamenii veneau pentru a mijloci idile, pentru a uni destine sau a face alianţe şi, nu în cele din urmă, pentru a uni românii de aici şi românii de peste munţi.
Sărbătoarea din prezent, Sântilia, Nedeia Mocănească a voineștenilor spune povestea ciobanilor care coborau de la munte în preajma Sânt Iliei, pentru a-şi alege nevestele. Astfel, sunt prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei: cerutul miresei, bărbieritul mirelui, împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, ruperea colacului, descălţatul laşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului. Conform tradiţiei, alaiul de nuntă pornește de dimineaţă, din faţa Bisericii Ortodoxe din Voineşti, Covasna, spre casa Nedeii din Valea Zânelor. Se spune că această tradiție datează aproximativ din jurul anului 1500.

Invitat la „Nedeia Mocănească” din Valea Zânelor – Covasna, 16 iulie 2023, într-o atmosferă de mare sărbătoare Ansamblul Folcloric „Mugurelul” din Costești, a prezentat cu mândrie o suită de dansuri populare din sudul județului Argeș și nelipsitul căluș costeștean.

Mulțumim pentru invitație , organizatorilor Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor, Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a  Crescătorilor de Ovine Covasna.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 04 iunie 2023 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 04 iunie 2023 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

La 50 de zile după Paște, ortodocșii sărbătoresc Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea.

Rusalii
Rusalii

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

 

Ceata de călușari din Costești
Ceata de călușari din Costești
Hora călușarilor Costești
Hora călușarilor Costești
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Ceata de Călușari din Costești
Ceata de Călușari din Costești

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în românește, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților.

Tradiții și superstiții

„Dansul călușarilor” este un obicei popular legat de Rusalii, ritualul Călușului având multiple funcții: de vindecare, precum și de fertilitate și de fecunditate.

Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Iele. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de călușari. Ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”, iar în acest timp, bolnavii caută să se vindece.

Pe ei nu îi îndeamnă nimeni să poarte costumul tradițional românesc, însă, de câteva ori pe an îmbracă cu mândrie costumul de călușar şi le aduc oamenilor, potrivit tradiției, belșug, sănătate și veselie. Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii, dar și în a doua zi,  acolo unde tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă. Dansatorii au credința că obiceiul alungă spiritele rele și chiar vindecă anumite boli. Pentru binefacerea lor, gazdele le dau dansatorilor apă, usturoi și bani, pentru că dansul este aducător de ploaie, de bogăție în hambare, alungă relele, duhul-boală și Ielele. Călușarii sunt așteptați cu porțile deschise şi cu găleţi de apă în mijlocul curţii, în jurul cărora joacă. Semănând cu personaje din obiceiurile altor popoare (arlechin, bufon, nebun), Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască, iar la brâu se încinge cu o legătură din sfoară, de care atârnă usturoiul şi pelinul, plante protectoare (prin calităţile lor apotropaice); în mână ţine fie sabia (adesea vopsită în roşu), fie biciul (cu care atinge pe actanţii care participă la eveniment: căluşari, gazde, vecini).Mutu’ poartă adesea haine de femeie şi face „gesturi prosteşti“, de aici venindu-i şi numele de „proasta din Căluş“. Tot la brâu poartă Ciocul Călușului, un lemn cioplit care simbolizează falusul. Astăzi cetele de călușari se văd însă mult mai rar prin localitățile din sudul țării, iar în orașul nostru tradiția încă se mai păstrează.

La Costești, „Dansul călușarilor”  începe, de regulă, în Duminica Rusaliilor cuprinde o serie de acte rituale, rânduite odată cu momentul constituirii cetei de călușari.

Pregătirea pentru jurământ
Pregătirea pentru jurământ

Vătaful este conducătorul cetei călușarilor,  ales pentru cunoașterea comenzilor și executarea fără greșeală a dansurilor călușărești gestionând cu atenție acțiunile membrilor acesteia, fiind totodată, cel care îi adună. Atribuțiile lui secrete, de pildă incantațiile rostite la primirea sau ieșirea unui călușar din ceată , la îngroparea sau dezgroparea Ciocului și altele se transmiteau de la Vătaf la Vătaf, uneori pe patul de moarte. Din acest motiv, multe taine ale Călușului au rămas necunoscute. Vătaful se deosebește de ceilalți călușari prin ceea ce face și știe să facă în timpul ceremonialului și prin purtarea unor însemne și piese de port distinctive.

Vătaful predă comanda Mutului
Vătaful predă comanda Mutului

Ajutorul de Vătaf numit și  Vătaful de Coadă deține o parte din secretele Călușului. În anumite momente, când se odihnește Vătaful sau lipsește din  anumite motive, Ajutorul de Vătaf preia conducerea cetei.

Mutul din căluș
Mutul din căluș

Mutul, un alt  membru important al cetei,  este întotdeauna mascat, poartă în mână o sabie, fiind cel care generează momentele comice. Mutul își exercită puterea direct, prin ceea ce este în stare să facă în timpul jocului și indirect, prin însemnele sale: Steagul, Sabia și Ciocul Călușului. Tot ceea ce face sunt atribute ale zeului atotputernic: fertilizează femeile sterpe, căsătorește fetele nemăritate, tratează bolnavii luați din Căluș, are autoritate deplină asupra călușarilor, inclusiv asupra Vătafului. În timpul jocului face, după legea lui, tot ceea ce își dorește: oprește lăutarii să cânte ca să facă el tot felul de năzdrăvănii, se amuză, joacă, nu răspunde la comenzile Vătafului, iese și intră când poftește din dans, îi face pe călușari să comită greșeli în timpul dansului și apoi îi pedepsește, lovindu-i cu sabia pe spate, îmbrățișează femeile și fetele, se repede după copii, speriindu-i. El poate juca pe mâini și cu picioarele în sus, pe pământ și pe coama caselor, se cațără în vârful arborilor înalți și fără crengi, pe acoperișul caselor, execută acrobații, (joacă Falusul sub fustă, își ascute sabia de el). Bărbatul care joacă rolul Mutului se impune prin calități excepționale, înnăscute sau dobândite de dansator, atlet, acrobat și artist desăvârșit. El este respectat de ceata de călușari, dar și de public.

Mutu, Mireasa și Nașu'
Mutu, Mireasa și Nașu’
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș

Stegarul poartă stindardul Călușului, de altfel principalul însemn al cetei. Steagul capătă valențe tămăduitoare, prin plantele care îi sunt atașate: usturoi verde, frunze de nuc, pelin, spice de grâu, fiind mândria cetei de călușari. Steagul trebuie să rămână vertical, în picioare, de la ridicarea lui până la spargerea Călușului. Stegarul trebuie să fie un om voinic pentru a căra și păzi steagul.

Lăutarii nu fac parte din ceată, fiind angajați și plătiți de Vătaf. Instrumentele preferate sunt cele care sună și au ecou puternic: cobza, vioara, fluierul și mai recent, acordeonul. Melodiile cântate alternează în funcție de necesitățile desfășurării dansului. Vindecarea celor luați din Căluș are loc doar prin descântec de Rusalii, intrând în Hora Călușului, prin dans, după ce, bolnavul, la auzul melodiilor specifice Călușului, începe să se legene, să miște o mână sau un picior ori să se schimbe la față, semn că a fost atins de Iele.

Jocul călușarilor din Costești
Jocul călușarilor din Costești

Spartul Călușului se petrece întotdeauna seara, după apusul soarelui și se încheie atunci când ceata, formată dintr-un număr impar de dansatori, se desface odată cu îngroparea steagului.

 

Ceata de călușari din Costești
Ceata de călușari din Costești
Hora călușarilor Costești
Hora călușarilor Costești
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Ceata de Călușari din Costești
Ceata de Călușari din Costești

Călușarii Ansamblului Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș au participat ca invitați de onoare la evenimentul „Descoperă România – Ziua Națională a României”- Giaveno, Provincia di Torino, Italia

Ziua Națională a României - 4 Decembrie 2022, Giaveno, Torino
Ziua Națională a României – 4 Decembrie 2022, Giaveno, Torino

🇷🇴Călușarii Ansamblului Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș au participat în data de 4 decembrie 2022,  ca invitați de onoare la evenimentul „Descoperă România – Ziua Națională a României”- Giaveno, Provincia di Torino, Italia🇮🇹

Șerban Marin, 66 de ani , Ceata de Călușari din Costești, Argeș, România 🇷🇴 De la vârsta de 6 ani, continuă tradiția călușarilor , Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

Extrem de onorați pentru invitația venită din partea asociației „Rădăcini Latine”, Formația de Călușari a Ansamblului Folcloric „Mugurelul” din Costești a participat la evenimentul prezentat cu drag de Dana Gavriliu Parfene și Irina Tancău. Evenimentul a debutat cu o paradă deschisă de Grupul „Urșilor din Dărmănești”, Bacău,  urmați de călușarii noștri din Costești, care au animat străzile din Giaveno prezentând cu mândrie portul și dansul românesc. În jurul orei 14:00 la Salonul oglinzilor din Palatul Municipal din Giaveno (Torino), a avut loc salutul Autorităților Locale, în prezența Consulului General al României la Torino, dna. Ioana Gheorghiaș, a primarul orașului Giaveno, dl. Carlo Giacone,  preotul Bisericii Catolice don Gianni Mondino, preotul David Vasile, Biserica Ortodoxă Română din Torino, dna Natalia Popescu, Asociația Română și Moldovenească din Piemont , directorul Radioului Torino Internațional, dna. Anca Manolea, al președintelui asociației „Rădăcini Latine” , dl. Damian Ivanov și vicepreședintelui Andreea Caizer. Parada a continuat  pe Via Roma, până la sosirea în Piața Molines unde s-a desfășurat evenimentul în prezența câtorva sute de români.

Invitații de onoare din România:

  • Grupul „Fiii Neamului” din Piatra Neamț, dirijor Aurora Pala au prezentat un spectacolul unic de cântece și colinde românești.
  • Grupul „Urșilor din Dărmănești”, Bacău  condus de domnul Ionuț Bogasiu, ce au încântat și uimit prin port și dans,
  • Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, condusă de  Călin Constantin Cristi a cucerit aplauzele publicului  prezentând cu mândrie Călușul nostru din Costești
  • Reprezentând Oltenia, invitată de onoare, doamna Carmen Elena Budulan, solistă a Ansamblului Folcloric „Doina Oltului”, Slatina
  • Au înnobilat scena cu cântece și voie bună : Natalia Petica Ghiletchi, Mihaela Laza, Elena Alexe, Dana Gavriliu Parfene, Gicu Pitiruț, Doina Pavălean, Iuliana Vasilache, Silvia Ivan, Elisabeta Cioată-Burduja, Bogdan Lazar, Ina Popov si Vasile Stan – Formația Pro-Art, cât și mici artiști ce știu să ne ducă tradiția mai departe: Andreea Ursu, Lorena Martone, Adelina Spătaru, Veronica Laikart, Raluca si Matteo Danci, Alina Soalac, Larisa Burca, Paula Cobilas, David Sofia, Luisa Ichim

Chiar dacă vremea nu a fost prielnică, românii s-au bucurat de colindele, tradițiile și obiceiurile românești din plin și în mod autentic.

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș
Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, condusă de  Călin Constantin Cristi
Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, condusă de  Călin Constantin Cristi

Grupul „Fiii Neamului” din Piatra Neamț, dirijor Aurora Pala

Grupul „Urșilor din Dărmănești”, Bacău  condus de domnul Ionuț Bogasiu,

Formația de călușari a Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș, condusă de  Călin Constantin Cristi

Carmen Elena Budulan, solistă a Ansamblului Folcloric „Doina Oltului”
Carmen Elena Budulan, solistă a Ansamblului Folcloric „Doina Oltului”

Grupul „Urșilor din Dărmănești”, Bacău  condus de domnul Ionuț Bogasiu,

Giaveno, Provincia di Torino, Italia – Piața Molines

Diplomă Giaveno

Mulțumim pentru invitație președintelui asociației „Rădăcini Latine” , Ivanov Damian, soției acestuia , dna. Veronica Ivanov, doamnei Liliana Goncean pentru superbele imagini și d-lui. primar al orașului Costești, Ing. Ion BAICEA pentru implicarea directă în deplasarea la Torino.

🇷🇴🇷🇴🇷🇴🇷🇴 Felicitări organizatorilor! 🇷🇴🇷🇴🇷🇴🇷🇴

Foto: Liliana Goncean , Rudy Allimondi și Cristian Vlădescu
Video: Cristian Vlădescu

#Romania #romaniafrumoasa #noipăstrămtradiția #RomâniadelaArgeș #AnsamblulMugurelulCostești #Costești #Călușarii #CălușariidinArgeș #CălușariidinCostești

Mândria orașului Costești, Mirică Marian Vlăduț – Campion național la lupte Greco-Romane categoria Juniori 4


Mirică Marian Vlăduț, legitimat la LPS Viitorul Pitești – secția Lupte Greco-Romane, antrenor Miron Cătălin Constantin și Pavelescu Vasile, este unul dintre copiii de excepție ai Costeștiului.
Elev în Clasa a VII- a B la Școala Gimnazială Nr. 1 Costești, a devenit Campion național la lupte Greco-Romane categoria Juniori 4, concurs desfășurat în perioada 14-16 Octombrie 2022 la Târgu Mureș.
Multiplu medaliat la diferite concursuri, județene și naționale este vicecampion național la Campionatul Național Echipe U 15, 7-10 Aprilie 2022 de la Odorheiu Secuiesc și vicecampion național la Campionatul Național Individual Aptitudini Specifice Masculin Juniori 4 din 19 Iunie – 22 Iulie 2022, Costinești.

Primarul orașului Costești, Ing. Ion BAICEA, a ținut să îl felicite pe Vlăduț, pentru această performanță, urându-i mult succes în continuare, să ajungă pe culmi cât mai înalte.

„Ai încredere și acționează ca și cum ar fi imposibil să eșuezi.” – Charles F. Kettering

Proiectul Național de studiu al folclorului coregrafic românesc „Mlădițe românești” Ediția a V-a , 8-12 decembrie 2021 – Întorsura Buzăului, Covasna

În perioada 8 – 12 decembrie 2021 a avut loc în  Întorsura Buzăului ,  județul Covasna Proiectul Național de studiu al folclorului coregrafic românesc „Mlădițe românești” , Ediția a V-a .
Organizatori: Clubul Copiilor Întorsura Buzăului și Palatul Copiilor Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Direcției Județene de Tineret și Sport Covasna, Primăria orașului Întorsura Buzăului.
Sponsori: SC Luci SRL, precum și persoane fizice, părinți ai căror copii activează la cercurile Clubului Copiilor din Întorsura Buzăului.

Ansamblul reunit „Mlădițe românești”, format din membrii tuturor ansamblurilor participante a fructificat această colaborare prin punerea scenică a unui material coregrafic din zonele aparținătoare formațiilor participante, după cum urmează:
Ansamblul Folcloric „Mugurașul” – Palatul Copiilor Brăila, a prezentat o suită de jocuri populare din zona de interferență Muntenia-Bărăgan
1. Ceasornicul
2. Floricica din Gropeni, județul Brăila
coordonator prof. Marius Sandrino EPURE


Ansamblul Folcloric „Codrulețul” – Clubul Copiilor Găești, Dâmbovița, a prezentat  jocuri din zona Teleorman
1. Pomulețul
2. Ițele
3. Jianu
4. Balta
coordonator prof. Marian GRIGORE


Ansamblul Folcloric „Rapsodia Prahovei” – Palatul Copiilor Ploiești, a prezentat  jocuri din zona sudică de curbură a Carpaților
1. Arnăuțeasca
2. Brâu bătrânesc
3. Floricica
coordonator prof. Sorin PETRE


Ansamblul Folcloric „Mlădițe românești” – Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, Covasna a prezentat jocuri populare din Țara Făgărașului
1. Pe sub mână
2. Fecioresc
coordonator prof. Rodica BOIERU


Ansamblul Folcloric „Mugurelul” – Casa de Cultură Costești, Argeș, a prezentat jocuri din zona de sud a județului Argeș
1. Hora la 4
2. Sârba la bătaie
coordonator instructor-coregraf Constantin-Cristi CĂLIN



În continuarea programului grupurile folclorice au prezentat jocuri din zonele pe care le reprezintă:
Grupul Folcloric „Codrulețul” al Clubului Copiilor Găești, Dâmbovița, coordonator prof. Marian GRIGORE
– Suită de jocuri populare din Petrești
Grupul Folcloric „Mugurașul” – Palatul Copiilor Brăila, coordonator prof. Marius Sandrino EPURE
– Brâul pe 8
Grupul Folcloric „Rapsodia Prahovei” – Palatul Copiilor Ploiești, coordonator prof. Sorin PETRE
– Suită din Prahova
Grupul Folcloric „Mugurelul” – Casa de Cultură Costești, Argeș, coordonator prof. Constantin-Cristi CĂLIN
– Călușul
Ansamblul Folcloric „Românașul” Covasna, coordonator prof. Rodica BOIERU
– Feciorescul fetelor de la Crihalma
Ansamblul Folcloric „Mlădițe românești ” Întorsura Buzăului, Covasna, coordonator prof. Rodica BOIERU
– Suită de jocuri din Țara Făgărașului

Festivitatea de premiere a avut loc într-o atmosferă frumoasă, în jurul bradului de Crăciun, amplasat în centrul orașului. Domnul primar Raul Urda, a adresat un cuvânt de mulțumire tuturor participanților, urmat de o horă frumoasă în care s-au prins toți participanții.