Arhivă categorie Naționale

deCristian Vlădescu

24 ianuarie 1859 – 160 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza.  Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui Alexandru Vlahuţă, “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.

Cuza Vodă, Domn al Moldovei, domn al Principatelor Unite al Moldovei şi Valahiei

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Mărire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă“. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

deCristian Vlădescu

Festivalul Național de Folclor „ DUMITRU TUDOR-REFU” ediția a X-a, Costești 11-12 august 2018

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu” ediția a X-a , 11-12 august 2018, Costești, Argeș

Tineri dansatori din întreaga țară au participat și în acest an, la Costești, la Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” 11-12 august 2018. Evenimentul a avut loc, sâmbătă și duminică, pe scena amplasată în Parcul Central, pe platoul din fața Primăriei Orașului Costești, iar regalul de jocuri și dansuri populare a fost întregit de recitalul susținut de „Haiducii din Costești”, invitații speciali din Costești, Ialoveni, Republica Moldova.

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu”, 11-12 august 2018, Costești, Argeș, ajuns la cea de-a X-a ediție, a atras și în acest an un număr mare de participanți, ansambluri și formații de călușari, căiuți și călușeri din județele: BOTOȘANI, TULCEA, ARAD, SIBIU, VÂLCEA, OLT, TELEORMAN, DÂMBOVIȚA, ARGEȘ și din COSTEȘTI – REPUBLICA MOLDOVA

Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” a fost organizat de Primăria Orașului Costești în colaborare cu Consiliul Local Costești, Casa de Cultură Costești și Clubul Copiilor Costești . Evenimentul este dedicat memoriei primului vătaf din Costești, “Dumitru Tudor-Refu” care acum aproape 100 de ani a inițiat pentru prima oară călușul în cartierul Zorile, Costești, iar conform tradiției festivalului, nu au lipsit jocurile și dansurile călușărești.

FOTO-VIDEO: Cristian Vlădescu







deCristian Vlădescu

100 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA 27 MARTIE 1918 – 27 MARTIE 2018

Marți, 27 martie 2018, se împlinesc 100 de ani de la actul istoric al Unirii Basarabiei cu Patria mamă, România.

 

Membrii Sfatului Ţării, sala în care s-a semnat Actul Unirii
Republicii Democrate Moldoveneşti cu Ţara Mamă (România), 27 martie 1918

   În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi şi totdeauna!

Președintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ
Vice-preşedinte, Pantelimon Halippa
Secretarul Sfatului Ţării, I. Buzdugan

Actul Unirii cu Basarabia Votat de Sfatul Ţării la 27 martie St. V. 1918

 

Conţinutul Actului Unirii 

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
  2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
  3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
  7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
  11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

Membrii Sfatului ţării care au votat Unirea 

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):

  1. Nicolae Alexandri, 60, ziarist, Hotin/Chişinău
  2. Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chişinău
  3. Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei
  4. Constantin Bivol, 33, ţăran, Chişinău
  5. Teodor Bîrcă, 24, învăţător, Chişinău
  6. Teodosie Bîrcă, 23, ţăran, Soroca
  7. Vladimir Bodescu, 50, avocat, Chişinău
  8. Vladimir Bogos, 24, student, Chişinău
  9. Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin
  10. Ştefan Botnarciuc, 43, ţăran, ucrainian, Bălţi
  11. Ignatie Budişteanu, 30, ţăran, Bălţi
  12. Ilarion Buiuc, 27, ţăran, Orhei
  13. Gheorghe Buruiană, 33, cooperatist, Chişinău
  14. Ion Buzdugan, 30, învăţător, Orhei/Bălţi
  15. Anton Caraiman, 38, ţăran, Orhei
  16. Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca
  17. Ion Cazacliu, 48, funcţionar public, Soroca
  18. Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca
  19. Dimitrie Cărăuş, 25, student, Soroca
  20. Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, ţăran, Chişinău
  21. Nicolae Cernăuţeanu, 26, soldat, Hotin
  22. Nicolae Cernov, rus, Tighina
  23. Afanasie Chiriac, 27, ţăran, Dubăsari/Tighina
  24. Vladimir Chiorescu, 30, cooperatist, Chişinău
  25. Vasile Cijevschi, 37, ofiţer de armată, Tighina
  26. Nicolae Ciornei, 25, ţăran, Cahul
  27. Pavel Cocîrlă, 24, artizan, Orhei
  28. Ion Codreanu, 39, ţăran, Soroca
  29. Ion Costin, 35, avocat, Chişinău
  30. Ion Creangă, 24, învăţător, Dubăsari/Tighina
  31. Anton Crihan, 25, student, Bălţi
  32. Dumitru Dragomir, 28, ţăran, Cetatea Albă
  33. Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălţi
  34. Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chişinău
  35. Boris Epure, 36, funcţionar public, Chişinău/Bălţi
  36. Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina
  37. Vasile Gafencu, 30, ţăran, Bălţi
  38. Simion Galeţchi, Soroca
  39. Andrei Găină, 33, ţăran, Orhei
  40. Vasile Ghenzul, 35, funcţionar public, Chişinău
  41. Alexandru Groapă, 38, funcţionar public, Bălţi
  42. Nicolae Grosu, 27, student, Chişinău
  43. Pantelimon Halippa, 34, ziarist, Soroca
  44. Teodor Herţa, Orhei
  45. Ion Ignatiuc, 25, ţăran, Bălţi/Chişinău
  46. Ion Inculeţ, 35, profesor, Chişinău
  47. Teofil Ioncu, 32, funcţionar public, Orhei
  48. Vasile Lascu, 60, ziarist, Chişinău
  49. Mihail Maculeţchi, 56, ţăran, Orhei
  50. Dimitru Marchitan, 32, ţăran, Bălţi
  51. Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă
  52. Nicolae Mămăligă, 38, ţăran, Chişinău
  53. Vasile Mîndrescu, 29, ţăran, Orhei
  54. Dumitru Mîrza, 23, profesor, Hotin
  55. Mihail Minciună, 32, ţăran, Orhei
  56. Alexandru Moraru, 37, ţăran, Hotin
  57. Anatolie Moraru, 23, ţăran, Hotin
  58. Zamfir Munteanu, Ismail
  59. Gheorghe Năstase, 22, învăţător, Soroca
  60. Teodor Neaga, 37, profesor, Chişinău
  61. Constantin Osoianu, 32, ţăran, Bălţi
  62. Efimie Palii, 37, ţăran, Soroca
  63. Ion Pascăluţă, 25, soldat, Bălţi
  64. Gherman Pîntea, 24, învăţător, Bălţi
  65. Ion Pelivan, 40, avocat, Chişinău/Bălţi
  66. Petru Picior-Mare, 30, funcţionar public, Bălţi
  67. Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul
  68. Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălţi
  69. Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chişinău
  70. Timofei Silistaru, 23, ofiţer de armată, Ismail/Tighina
  71. Elefterie Sinicliu, 22, ţăran, Orhei
  72. Nicolae Soltuz, 60, ţăran, Soroca
  73. Chiril Spinei, 34, ţăran, Soroca
  74. Gheorghe Stavrii, 35, ţăran, Cahul
  75. Constantin Stere, 54, profesor, Soroca
  76. Iacov Sucevan, Chişinău
  77. Nicolae Suruceanu, 28, ofiţer de armată, Chişinău
  78. Teodor Suruceanu, 52, ţăran, Chişinău
  79. Gheorghe Tudor, 33, învăţător, Bălţi
  80. Ion Tudose, 33, ţăran, Orhei/Bălţi
  81. Grigore Turcuman, 26, ţăran, Soroca
  82. Vasile Ţanţu, 35, profesor şcolar, Chişinău
  83. Leonida Ţurcan, 23, funcţionar public, Soroca/Chişinău
  84. Teodor Uncu, 34, funcţionar public, Orhei
  85. Ion Valuţă, 24, student, Bălţi
  86. Vitalie Zubac, 23, ofiţer, Ismail

Voturi împotriva Unirii:

  1. Ştefan Balmez, 35, funcţionar public, bulgar, Chişinău
  2. Arcadie Osmolovschi, ucrainian
  3. Mihail Starenki, ucrainian

Abţineri de la vot:

  1. Philipp Almendingher, 50, ţăran, german, Cetatea Albă
  2. Zaharia Bocşan, 49, ţăran, Bălţi
  3. Gheorghe Brinici, 30, ţăran, ucrainian, Bălţi
  4. Gavril Buciuşcan, 29, învăţător, Orhei
  5. Nichita Budnicenco (Vilnicenco), 36, ţăran, ucrainian, Bălţi
  6. Vasile Covali, ucrainian
  7. Alexei Culeva, 43, ţăran, probabil bulgar, Ismail
  8. Petre Culcev, 47, ţăran, bulgar
  9. Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava
  10. Dragomir Diaconovici
  11. Serghei Donico-Iordăchescu, Chişinău
  12. Ion Dumitraşcu, 28, ţăran, Orhei
  13. Ion Harbuz, 31, funcţionar public, Chişinău
  14. Alexandru Greculoff, rus
  15. Isac Gherman, 60, avocat, evreu, Chişinău
  16. Andrei Krupenski, ucrainian, Chişinău
  17. Constantin Iurcu, 34, ţăran, Hotin
  18. Eugen Kenigschatz, 58, avocat, evreu, Chişinău;
  19. Teodor Kiriloff, 37, avocat, bulgar, Ismail
  20. Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus, Tighina
  21. Samuel Lichtmann, 60, funcţionar public, evreu
  22. Alexander von Loesch, german
  23. Vladimir Lineff, 39, profesor, rus
  24. Petre Maniţchi, 35, învăţător, rus
  25. Dimitru Maldor, bulgar
  26. Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar, Ismail
  27. Teodor Moldovan
  28. Iacob Nagorneac, 39, ţăran, ucrainian, Hotin
  29. Teodor Nichitiuc, 35, inspector, ucrainian, Cahul
  30. Petre Poliatenciuk, 36, funcţionar public, ucrainian, Podolia
  31. Gheorghe Ponomareff, probabil rus
  32. Ion Popa, 28, ţăran, Bălţi
  33. Mihail Savenco, ucrainian
  34. Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chişinău
  35. Vladimir Ţîganco, 31, inginer, rus
  36. Eftimie Vizitiu, 37, ţăran, Soroca

Absenţi de la sesiune:

  1. Bajbeuk-Melicoff, 45, inspector, Armenian, Orhei
  2. Ion Ceornega, 40, ţăran, Ismail
  3. Teodor Corobcean, 37, cooperatist, Soroca
  4. Ioan Herţa, 34, ţăran, Chişinău
  5. Gutman Landau, 40, funcţionar public, evreu
  6. Anton Novacoff, bulgar
  7. Anton Rugină
  8. Kalistrat Savciuc, ucrainian
  9. Gheorghe Sîrbu
  10. Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chişinău
  11. Mendel Steinberg, evreu
  12. Gheorghe Tcepciu
  13. Alexandru Ţurcan, 32, ţăran, Soroca

Bibliografie (surse): “Sfatul Ţării”, 30 martie 1918, nr.4, pag.2