22 iunie 2024

Agricultură

Agricultura în Plasa Costeşti a anului 1943

Agricultura la Costești în 1943

Sudul judeţului Argeş n-a prezentat un interes deosebit pentru investitorii privaţi din perioada interbelică şi nici statul român nu prea avea ce să găsească deosebit în regiune. Liderii de la Bucureşti doreau să sară din pământ norocul şi averea pentru a acorda ceva fonduri. Plasa Costeşti rămânea la acea viaţă plată ca-n secolul al XIX-lea, viteza fiind ceva ce încă nu se aplica în practică. Ţăranii munceau însă mult şi din greu pentru recolte ce puteau să fie frumoase numai în funcţie de regimul precipitaţiilor. Astfel, în primăvara anului 1943 au fost cultivate 5.703 hectare cu cereale, cartofi şi plante furajere, 26.797 ha fiind păstrate pentru planta de bază a ţăranului, renumitul porumb.
Cum era vreme de război, statul a trimis seminţe pentru înfiinţarea culturilor necesare trupelor. Au fost date 66.540 kg ovăz, 77.320 de orz, 20.500 de porumb, 14.620 de cartofi, mazărea a ajuns la 2.000 kg, borceagul la 3.750, lucerna la 2.700 şi trifoiul la doar 100 kg. Exista voinţă din partea autorităţilor, ţăranii erau dornici să muncească pentru că altfel nu aveau venituri pentru viaţa de zi cu zi, dar trebuia să se pun ceva de-a curmezişul. Seceta de primăvară a început să bântuie cu furie şi plugurile nu mai puteau fi înfipte în solul uscat cu slaba forţă a braţelor. Au putut fi însămânţate numai 1.977 ha din cele 32.500 menite pentru culturi de primăvară. Cum un necaz nu vine niciodată singur, autorităţile locale consemnau apariţia a trei focare de pestă porcină în Costeşti, Şerboeni şi Stolnici.

Starea de spirit a maselor era definită drept mulţumitoare, dar oamenii erau speriaţi de seceta ce ameninţa să compromită grâul şi nici cultura de porumb nu putea fi înfiinţată.

Material preluat de la Direcţia Judeţeană Argeş a Arhivelor Naţionale, fond Prefectura Judeţului Argeş, dosar 186/1943.

Cum se cultivă ceapa din arpagic

Cum se cultivă ceapa din arpagic: de la plantarea arpagicului la recoltarea cepei verzi și a cepei de vară

Recoltarea cepei
Tehnologia cultivării cepei din arpagic nu este deloc dificilă și face ca această cultură să fie, la început de an, una dintre primele culturi agricole  puse în pământ, ceapa verde este foarte apreciată mai ales în preajma Sărbătorilor Pascale.
Dacă doriți să cultivați ceapă din arpagic în această primăvară, iată care sunt elementele de care trebuie să țineți cont pentru o cultură reușită:

  1. Cultura de ceapă din arpagic. Perioada de plantare
  2. Cultura de ceapă din arpagic. Lucrări de îngrijire
  3. Cultura de ceapă din arpagic. Combaterea bolilor și dăunătorilor
  4. Cultura de ceapă din arpagic. Se plantează în zonele umbroase din grădină
  5. Cultura de ceapă din arpagic. Recoltarea se face eșalonat

1. Cultura de ceapă din arpagic. Perioada de plantare

ArpagicPlantarea arpagicului este recomandabil să se facă în perioada 10-20 martie. Arpagicul se plantează pe strat înălțat la distanta de 28 cm între rânduri, și la 3-3,5 cm pe rând. Adâncimea de plantare este de 2-3 cm. Imediat după plantare, bulbii se acoperă cu pământ și solul se udă bine pentru ca aceștia să prindă rădăcini. Cantitatea de arpagic necesară pentru 100 de metri pătrați este de 8-10 kg.
Dacă îl semănați la sfârșitul lui aprilie, puteți sa puneți sămânța pentru 2-3 zile într-un vas cu apa în scopul stimulării încolțirii. Se acoperă cu mâna cu un strat subțire de pământ, iar după 2 săptămâni va răsari.

Cultivarea cepei din arpagic

2. Cultura de ceapă din arpagic. Lucrări de îngrijire

Până la răsărire nu se acționează asupra solului în niciun fel. După ce a răsărit bine și a format deja două frunzulițe, se poate curata solul de eventualele buruieni care au apărut, acționând-se doar manual. După ce frunzele de ceapa au o înălțime de 3-4 cm deja se aplică prima prașilă pentru a afâna solul și a înlătura buruienile.  Tot in aceasta perioada se stropește cu zeamă bordeleza în scopul înlăturării manei. Stropirea este indicat sa se facă după ploaie, pentru ca aceasta sa nu înlăture de pe frunze stratul protector. Este recomandat să se aplice 1-2 prașile manuale pe rând și trei prașile manuale sau mecanice între rânduri. Fertilizarea se realizează prin aplicarea îngrășămintelor în faza formării primelor 3-5 frunze și la începutul îngroșării bulbului. La un sol mediu aprovizionat se recomandă 150 kg/ha azotat de amoniu și 70 kg/ha sare potasică.
În condiții normale, se aplică 3 udări, pe rigole lungi, folosind norme de udare de 250-300m3/ha. Este important de precizat faptul că irigarea se sistează cu 2-3 săptămâni înainte de recoltat.

3. Cultura de ceapă din arpagic. Combaterea bolilor și dăunătorilor

O atenție deosebită se acordă combaterii bolilor și dăunătorilor. Cei mai frecvenți agenți patogeni sunt: putregaiul bacterian al bulbilor de ceapă, alternarioza cepei, mana cepei, putregaiul cenușiu al cepei etc. Dintre dăunători pagube mari produc: nematodul bulbilor, gândacul roșu al cepei, cărăbușul de mai, musca cepei etc. Pentru combaterea acestor agenți de dăunare se pot folosi fungicide de contact și fungicide sistemice, ce pot fi cumpărate din magazinele de specialitate.

4. Cultura de ceapă din arpagic. Se plantează în zonele umbroase din grădină

Ceapa se dezvoltă foarte bine atât în zone luminoase ale grădinii cât și în zone semi umbroase. Pentru obținerea cepei verzi se recomandă plantarea în zone umbroase și semi-umbroase. Înființarea culturii în zonele ce dispun de lumină toată ziua va duce la dezvolta unor bulbi groși.

5. Cultura de ceapă din arpagic. Recoltarea se face eșalonat

Recoltarea cepei se face treptat, primăvara, pentru consumul de ceapă verde și vara pentru recoltarea bulbilor.
Recoltarea bulbilor de ceapă se realizează de la sfârșitul lunii iulie până la jumătatea lunii august. Momentul optim al recoltării cepei este atunci când frunzele s-au vestejit și sunt culcate pe suprafața solului.
După recoltare, ceapa se lasă câteva zile pe teren, în șiruri sau grămezi mici, pentru a se usca, apoi bulbii se adună se curăța de frunze, se sortează și se depozitează, în locuri uscate și răcoroase.
Ceapă albă