26 mai 2024

Credincioșii din Parohia Zorile și-au petrecut pe ultimul drum pe cel care le-a fost preot și duhovnic timp de aproape 22 de ani, preotul Ilie Geangavelea

Credincioșii din Parohia Zorile și-au petrecut pe ultimul drum pe cel care a slujit în biserica parohială „Cuvioasa Parascheva” din Zorile timp de aproape 22 de ani. Preotul Ilie Geangavelea s-a născut în anul 1979 și a răspuns cu bucurie chemării de a urma cursurile Facultății de Teologie din Pitești. După absolvirea facultății, s-a întors în satul natal și a slujit neobosit, fiind un adevărat model de credință în Dumnezeu, atât ca preot cât și ca părinte. Din nefericire, din cauza unui accident rutier, a trecut la cele veșnice cu puțin timp înainte de a împlini vârsta de 45 de ani. Alături de familia îndurerată, enoriașii din localitate și din împrejurimi, precum și colegii preoți au participat la slujba de înmormântare pentru a-și lua rămas bun și pentru a se ruga lui Dumnezeu pentru iertarea greșelilor pe care, cu știință sau neștiință, preotul Ilie le-a săvârșit în această viață pământească.

Slujba de prohodire a fost oficiată de către Părintele Protoiereu Alexandru Ionuț și de către colegii preoți. Părintele Protoiereu Alexandru Ionuț a transmis și cuvântul de mângâiere al Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, Episcop al Argeșului și Muscelului, adresat familiei greu încercate. Pentru toate momentele petrecute împreună cu preotul Ilie Geangavelea, fie că am fost colegi, prieteni sau enoriași, fie că am fost botezați sau cununați de el, să cerem de la Bunul Dumnezeu ca sufletul lui să fie așezat cu drepții în Împărăția lui Dumnezeu.

Veșnică să-i fie lui pomenirea în veci!
„Amin”!

În semn de prețuire și recunoștință, preotul Ilie Geangavelea a fost înmormântat în curtea bisericii, de unde va continua să rămână ca semn de amintire și de exemplu pentru credincioșii Parohiei Zorile.

 

Festivalul Național de Folclor „DUMITRU TUDOR-REFU” – ediția XIV-a – etapa județeană -11.05.2024

Festivalul Național de Folclor „DUMITRU TUDOR-REFU” – ediția XIV-a – etapa județeană -11.05.2024

Dragi prieteni și iubitori ai folclorului,
Sâmbătă 11.05.2024 începând cu ora 10:00 la Casa de Cultură din Costești, ne adunăm pentru a celebra nu doar tradiția și cultura noastră, ci și pentru a omagia o figură emblematică a călușului costeștean, Dumitru Tudor-Refu.

La Costești, tradiția călușului de Rusalii strălucește de peste un secol, fiind inițiată pentru prima oară în comuna Băseni, actualmente cartierul Zorile din Costești. De-a lungul a peste 90 de ani, această tradiție s-a perpetuat în mod organizat, prin intermediul evenimentelor, festivalurilor și altor manifestări culturale din zonă. Ceata de călușari din Zorile, sub conducerea vătafului Dumitru Tudor-Refu, a devenit renumită prin virtuozitatea jocului, fiind laureată la nenumărate manifestări, printre care și prestigiosul Festival Național „Cântarea României”.

În anul 1987, Dumitru Tudor-Refu a trecut în neființă, lăsând orașului Costești jocurile căluşăreşti pe care le-a moștenit și le-a dus mai departe. La 20 de ani de la decesul său, Primarul orașului Costești, Ing. Ion Baicea, la inițiativa lui Ilie Dorel (Directorul Casei de Cultură Costești) și a lui Călin Constantin Cristi (Vătaful călușarilor din Costești), a avut ideea înființării unui festival-concurs. Astfel, în anul următor, în 2008, a avut loc prima ediție a Festivalului Național de Folclor „DUMITRU TUDOR-REFU”, unde, conform tradiției, în cadrul acestui festival care îi poartă numele, nu lipsesc jocurile și dansurile căluşăreşti.

Astăzi, să ne lăsăm purtați de magia acestui eveniment, să ne bucurăm de fiecare moment și să transmitem mai departe această flacără a tradiției către cei din jurul nostru și către generațiile viitoare. Festivalul Național de Folclor „DUMITRU TUDOR-REFU” este o ocazie de a celebra nu doar tradiția și cultura noastră, ci și de a promova și încuraja aceste valori autentice românești.

Povestea veșnicului martiraj: Comemorarea a 94 de ani de la tragedia din Costești


La data de 18 aprilie 1930, în Vinerea Patimilor, satul liniștit al Costeștilor, aflat în sudul Argeșului, a fost martor la unul dintre cele mai cumplite evenimente din istoria sa. Biserica modestă din lemn, o mărturie vie a credinței și a comunității, a fost mistuită de flăcări într-un spectacol de neputință și disperare, iar în urma sa, 116 suflete inocente și-au găsit sfârșitul într-o tragedie care avea să rămână vie în memoria generațiilor ce aveau să vină.

În fiecare an, în Săptămâna Luminată, prima de după Paște, locuitorii din Costești și nu numai, se adună în fața monumentului dedicat celor care și-au găsit sfârșitul în acea zi neagră, pentru a comemora și a aduce un omagiu celor dispăruți. Anul acesta, la 94 de ani de la tragedie, luni, 6 mai 2024, ora 12:00, Parohia “Costeștii Vechi” a fost martora unei adunări impresionante, închinată memoriei celor 116 suflete pierdute.

În mijlocul acestui peisaj plin de solemnitate, un sobor de preoți a întins mâinile în rugăciune către ceruri, aducând în inimile oamenilor alinare și speranță. Preotul paroh Ene Gheorghe, ca un stâlp de sprijin al comunității, a ținut aprinsă flacăra memoriei și a rostit cuvinte de înțelegere și iertare pentru cei ce nu mai sunt printre noi.

Dar în această adunare a fost simțită și prezența înaltelor demnități ale orașului și județului. Ing. Ion Baicea, primarul orașului Costești, Ion Mânzână, președintele Consiliului Județean Argeș, doamna senator de Argeş, Dr. Cristina Mariana Stocheci și primarul comunei Ungheni , Iulian Miu au stat alături de comunitate, simbolizând unitatea și sprijinul instituțional în fața durerii comune.

Cu toții au ascultat, cu inimile cuprinse de emoție, interpretarea Baladei Bisericii arse de la Costești, adusă cu tandrețe și sensibilitate de copiii de la Clubul Copiilor Costești, sub îndrumarea înțeleaptă a profesoarei Sofia Vasilescu. Versurile pline de tristețe și melodia înduioșătoare au umplut aerul cu ecouri ale trecutului, aducând în sufletele celor prezenți amintirea dureroasă, dar și lecția de solidaritate și compasiune în fața suferinței.

În acea zi, sub cerul senin și luminat de soare, comunitatea din Costești și-a reafirmat legătura cu trecutul său și cu memoria celor ce au fost sacrificați. În ciuda trecerii timpului și a stărilor efemere ale vieții, tragedia din Costești rămâne un simbol viu al fragilității umane și al puterii regeneratoare a unității și solidarității comunitare. Astfel, fie ca amintirea celor 116 suflete să rămână mereu vie în inimile noastre și să ne amintească că numai împreună putem trece peste cele mai întunecate încercări ale vieții.

Echipa Costești Argeș Online vă urează Paște Fericit!

Echipa Costești Argeș Online vă urează Paște Fericit!

Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștina, este o sărbătoare religioasă întâlnită, cu semnificații diferite, în creștinism și iudaism. Unele obiceiuri de Paști se regăsesc, cu semnificație diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.! El și-a păstrat până în prezent farmecul și semnificația, fiind un moment de liniște sufleteasca și de apropierea de familie. Farmecul deosebit este dat atât de semnificația religioasă – întotdeauna mai exista o șansă de mântuire – cât și de tradiții: oul pictat, iepurașul, masa cu mâncăruri tradiționale de Paște – cozonac, pasca, miel, slujba de sâmbătă seara cu luarea luminii.

Echipa Costești Argeș Online vă urează Paște Fericit!
Paște Fericit!

REUNIUNEA CĂLUȘARILOR DIN COSTEȘTI, ARGEȘ

REUNIUNEA CĂLUȘARILOR DIN COSTEȘTI, ARGEȘ

Avem  deosebita plăcere de a invita toate generațiile de călușari care au activat în cadrul formațiilor și ansamblurilor de călușari, precum și în cetele de călușari, practicanți ai obiceiului tradițional de Rusalii din Costești, într-un cadru festiv la Grădina de Vară a restaurantului „ARGEȘELUL ”, în data de 2 iunie 2024, începând cu orele 17:00.

Cu această ocazie, vom aniversa împlinirea a 90 de ani de activitate călușărească într-un cadru organizat și peste 100 de ani al Călușului Tradițional de Rusalii.
Comitetul de organizare este format din:  Ilie Dorel, Călin Constantin Cristi, Dobrotă Grigore, Șerban Marin,  Dobrică Nicolae, Enache Florin,  Sandu Alexandru și Constantin Mihai Daniel.

 

Costeștiul își felicită campionul, Mirică Marian Vlăduț, pentru performanța sa remarcabilă în Luptele Greco-Romane: Cupa României U15, Locul 2 la Categoria 85 Kg

Astăzi, în competiția de Lupte Greco-Romane, Cupa României – Under 15 de la Călărași, o competiție puternică cu 700 de sportivi înscriși, a participat și un costeștean, Mirică Marian Vlăduț.

Tânărul luptător s-a evidențiat astăzi la competiția de lupte greco-romane, Cupa României – Under 15, desfășurată în Călărași. Cu o abordare dăruitoare și cu multă muncă depusă în sală, Mirică Marian Vlăduț a reușit să obțină o performanță excepțională, clasându-se pe locul 2 la categoria 85 kg. Rezultatul său este cu atât mai impresionant cu cât competiția a fost extrem de dificilă, iar obținerea unei medalii a reprezentat o adevărată provocare.

Mirică Marian Vlăduț este unul dintre copiii de excepție ai orașului nostru. Legitimat la LPS Viitorul Pitești – secția Lupte Greco-Romane, tânărul sportiv primește îndrumarea și suportul de la antrenorii Miron Cătălin Constantin, Croitor Ovidiu și Pavelescu Vasile. Aflat în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Costești, el reprezintă un exemplu de dedicație și perseverență pentru toți tinerii din comunitatea noastră.

Astăzi, în numele întregii comunități din Costești, se cuvine să îi adresăm felicitările noastre unui multiplu campion și vicecampion național la diferite competiții de specialitate. Ești o sursă de inspirație și ne mândrim să te avem ca reprezentant al orașului nostru. Felicitări pentru locul 2 obținut și să continui să strălucești în toate competițiile viitoare!


Ritmuri și Culori în lumina FESTIVALULUI – CONCURS NAȚIONAL DE MUZICĂ SI DANS „FLOARE DE CASTAN” EDIȚIA a XVII-a

Ritmuri și Culori în lumina FESTIVALULUI – CONCURS NAȚIONAL DE MUZICĂ SI DANS „FLOARE DE CASTAN” EDIȚIA a XVII-a

Ieri într-o atmosferă plină de veselie cu mare bucurie și entuziasm, Costeștiul a fost gazda celei de-a XVII-a ediții a Festivalului-Concurs Național de Muzică și Dans „Floare de Castan” – etapa județeană, organizat de Primăria Orașului Costești, Clubul Copiilor Costești, Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Casa de Cultură Costești. Festivalul este cuprins în Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară al Ministerului Educației, fiind singurul festival național de acest gen în județul Argeș.
Cu o viziune clară și o pasiune pentru promovarea artei și culturii în comunitate, Clubul Copiilor Costești a fost motorul acestui eveniment remarcabil, oferind tinerilor din oraș și din împrejurimi o platformă de exprimare și dezvoltare a talentelor lor artistice.

Orașul a prins viață odată cu sosirea sutelor de copii de la școlile din județ și cluburile copiilor locale, precum Clubul Copiilor Costești, Școala Gimnazială nr. 1 Costești, Palatul Copiilor Pitești, Clubul Copiilor Mioveni, Clubul Copiilor Curtea de Argeș, Clubul Copiilor Topoloveni și Centrul Cultural Ștefănești. Acești tineri artiști au adus cu ei o varietate de talente și pasiuni, transformând sala Casei de Cultură într-un adevărat tărâm al artei și al divertismentului.

De la primii pași timizi ai celor mai mici dansatori la grația și măiestria interpreților și dansatorilor mai experimentați, publicul a fost martor la o varietate impresionantă de genuri și stiluri artistice. Fiecare moment a fost o poveste proprie, spusă cu pasiune și dedicare de către cei implicați.

De la momentele de dans pline de energie și grație, la interpretările muzicale impresionante și emotive, Festivalul „Floare de Castan” a oferit o șansă de exprimare și dezvoltare pentru fiecare participant. Într-un spirit de competiție sănătoasă și colaborare, acești tineri artiști au împărtășit cu publicul emoțiile și talentul lor, creând astfel amintiri de neuitat pentru toți cei prezenți.

Festivalul „Floare de Castan” nu a fost doar o competiție, ci și o ocazie de învățare, împărtășire și încurajare a tinerilor artiști. Prin fiecare notă și fiecare mișcare, acești copii au transmis un mesaj puternic despre importanța artei și a expresiei personale în dezvoltarea lor ca indivizi în comunitate.

Astfel, în lumina sărbătoririi talentului și creativității, Festivalul-Concurs Național de Muzică și Dans „Floare de Castan” a adus o bucurie incontestabilă în inimile tuturor participanților și spectatorilor, demonstrând încă o dată că arta este limbajul universal care ne unește și ne îmbogățește viața.

Prin intermediul acestui festival, comunitatea locală și-a exprimat sprijinul și aprecierea față de artă și cultură, subliniind importanța acestora în dezvoltarea și îmbogățirea vieții cotidiene. Festivalul „Floare de Castan” a fost nu doar un eveniment cultural remarcabil, ci și o oportunitate de a celebra diversitatea și creativitatea tinerilor din județul Argeș, evidențiind astfel bogăția patrimoniului cultural al acestei regiuni.

Fără sprijinul generos și susținerea Primăriei Costești, sub conducerea primarului Ing. Ion Baicea, organizarea acestui festival nu ar fi fost posibilă. Astfel, atât Clubul Copiilor Costești, condus de profesoara Sofia Vasilescu, cât și Primăria Costești, sub îndrumarea primarului Ing. Ion Baicea, au jucat roluri esențiale în organizarea și realizarea acestui festival de excepție.

Regele Carol al II-lea şi patriarhul Miron Cristea pecetluiesc sfânta masă

24 ianuarie 1859 – 165 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza.  Într-o dimineață, Nicolae Grigorescu îi relatează lui Alexandru Vlahuță, “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate pârțile și ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrățișau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din pârțile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.

Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei
Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situația nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuțiilor Conferinței Internaționale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Mărire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă“. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

Mihai Eminescu

15.01.2024 – 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Stelele sus, în adânc de infinit,
Azi luminează calea unui suflet plecat,
Eminescu, veșnic luminos, în nemurire te-ai înălțat,
Cu pana ta, ai scris povestea unui neam iubit.
Astăzi, când se împlinesc 174 de ani,
Eu adaug glasul, ca inima să-ți bată,
România de tine în versuri mereu laudată.

AUTOR: Cristian Vlădescu

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

15.01.2024 – 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) este una dintre figurile de seamă ale culturii românești. A fost un poet, jurnalist și eseist român, considerat de mulți drept cel mai mare poet al literaturii române. Operele sale au adus o contribuție semnificativă la patrimoniul cultural al României.

Eminescu s-a născut la Ipotești, Botoșani, pe 15 ianuarie 1850. A avut o viață scurtă, dar prolifică, scriind poezii, eseuri și articole care au avut un impact durabil asupra literaturii române. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără “Luceafărul”, “Doina”, “Rugăciunea unui dac”, “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, și multe altele.

Ziua de 15 ianuarie este sărbătorită ca Ziua Culturii Naționale în onoarea lui Mihai Eminescu. Este un prilej de a celebra și promova cultura românească, literatura și contribuția remarcabilă a lui Eminescu la aceste domenii.

,Dacă poporul român dispare de pe fața pământului şi rămâne o carte a lui Eminescu, lumea va ști cine au fost românii”. Citatul lui Mircea Eliade subliniază importanța lui Eminescu în păstrarea identității naționale românești și recunoașterea sa la nivel global. Eminescu rămâne o figură iconică în istoria literaturii române și un simbol al valorilor culturale.