REPARAȚII CALCULATOARE COSTEȘTI- Ne puteți vizita la punctul de lucru situat în strada Victoriei, bloc L21, Parter, Costești, Județul Argeș, Cod poștal 115200
Mobil: 0749.637.753, Mobil: 0787.897.743, Fax: 0248.673.972, Email:contact@depanare-calculatoare.eu

Arhivă autor Cristian Vlădescu

deCristian Vlădescu

Proiectului Național de studiu al folclorului coregrafic românesc „Mlădițe românești” Ediția a IV-a , 6-9 noiembrie 2019 – Întorsura Buzăului, Covasna

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș a participat în perioada 6-9 noiembrie 2019, la PROIECTUL NAȚIONAL DE STUDIU AL FOLCLORULUI COREGRAFIC ROMÂNESC „MLĂDIȚE ROMÂNEȘTI” ediția a IV-a , eveniment desfășurat la Întorsura Buzăului, județul Covasna.
Coordonat de doamna Rodica Boieru, spectacolul a fost pus în scenă cu ocazia participării la cea de-a XIV-a ediție a Festivalul Național de Folclor „Mlădițe românești”, organizat de Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna în colaborare cu Palatul Copiilor Sfântul Gheorghe și I.S.J. Covasna.

Proiect finanțat de Ministerul Educației Naționale cu participarea:

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” – Palatul Copiilor Brăila profesor-coregraf Marius Sandrino EPURE

Ansamblul Folcloric „Hora Timișului” – Palatul Copiilor Timișoara profesor-coregraf Cristian CHIRA

Ansamblul de Dansuri „Balada” - Colegiul Tehnic Buzău profesor-coregraf Carmenuța-Gabriela TĂNASE

Ansamblul de Dansuri „Balada” – Colegiul Tehnic Buzău profesor-coregraf Carmenuța-Gabriela TĂNASE

Ansamblul Folcloric „Codrulețul” – Clubul Copiilor Găești, Dâmbovița profesor-coregraf Marian GRIGORE

Ansamblul Folcloric „Rujița” – Asociația Ramidava XXI, Rupea, Brașov profesori-coregrafi Ana și Cosmin HRISTEA

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” – Casa de Cultură Costești, Argeș profesor-coregraf Constantin-Cristi CĂLIN

Ansamblul Folcloric „Brâulețul” – Clubul Copiilor Dorohoi, Botoșani profesor-coregraf Constantin DICU

Ansamblul Folcloric „Mlădițe românești” – Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, Covasna profesor-coregraf Rodica BOIERU

Ansamblul Folcloric „Rapsodia Prahovei” – Palatul Copiilor Ploiești profesor-coregraf Sorin PETRE

Ansamblul Folcloric „Zărandul” – Palatul Copiilor Arad profesor-coregraf Vasi PERI

Mulțumim pentru găzduirea și sprijinul acordat în derularea spectacolului final,
Primăriei și Consiliului Local, comuna VAMA BUZĂULUI, județul Brașov
în mod special
domnului primar Tiberiu-Nicolae CHIRILAȘ,

și
doamnei Simona-Luminița HERMENEAN, CĂMINUL CULTURAL VAMA BUZĂULUI

deCristian Vlădescu

Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului a sfinţit Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

Credincioșii din Costești s-au bucurat pe deplin astăzi când biserica parohiei Costeștii Noi, a îmbrăcat haine de sărbătoare fiind sfințită de Arhiepiscopul Calinic  al Argeșului și Muscelului. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, fiind de față credincioșii parohiei, Primarul Orașului Costești, ing. Baicea Ion, reprezentanții primăriei și consiliului local, alături de fiii orașului veniți din întreaga țară.

Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului a sfinţit Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

După slujba de sfințire Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, pentru efortul depus a acordat diploma de recunoștință dnei Voicu Iuliana – ctitor al acestei biserici, primarului Orașului Costești, ing. Ion Baicea, iar preotului paroh Gherghina Voicu Cristian Claudiu i-a fost acordata distincția de iconom-stavrofor.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic pentru efortul depus a acordat diploma de recunoștință dnei Voicu Iuliana – ctitor al acestei biserici

La finalul ceremoniei, Primarul orașului Costești, Ing. Baicea Ion, i-a oferit arhiepiscopului Calinic stema orașului Costești și o diplomă de recunoștință

deCristian Vlădescu

Yahoo este pe moarte

Ce se întâmpla cu Yahoo?

Dacă ați avut un cont Yahoo în perioada 2012 până în 2016 trebuie să știți
că au avut loc incidente grave de securitate care vă pot afecta (persoane rău intenționate au intrat în sistem și au fost luate date cu caracter personal).

Poate este bine să vă ștergeți și contul yahoo.

Astăzi am luat decizia de a șterge în totalitate contul yahoo și vă sfătuiesc să eliminați adresele de email de la yahoo . După ce vă asigurați că toate contactele, e-mailurile și evenimentele Yahoo, au fost mutate cu succes, puteți accesa această adresă https://edit.yahoo.com/config/delete_user pentru a vă șterge definitiv contul Yahoo.
Acestea fiind spuse, vă invit să urmăriți perioadele când au fost înregistrate incidente de securitate și datele la care indivizii au avut acces la informațiile cu caracter personal

Yahoo este pe moarte

Incidente de securitate a datelor:

  • cel puțin din ianuarie până în aprilie 2012, doi actori nocivi diferiți au accesat sistemele interne ale Yahoo. Cu toate acestea, dovezile disponibile nu arată că datele de identificare ale utilizatorilor, conturile de e-mail sau conținutul e-mailurilor au fost scoase din sistemele Yahoo.
  • în august 2013, actorii nocivi au putut accesa baza de date a utilizatorilor Yahoo și au luat înregistrări pentru toate conturile Yahoo existente – aproximativ trei miliarde de conturi la nivel mondial. Înregistrările luate includ numele, adresele de e-mail, numerele de telefon, datele de naștere, parolele și întrebările de securitate și răspunsurile deținătorilor de cont Yahoo. Drept urmare, este posibil ca actorii să fi obținut acces și la conținutul conturilor Yahoo încălcate și, astfel, la orice informații private conținute în e-mailurile, calendarele și contactele utilizatorilor.
  • în noiembrie 2014, actorii nocivi au reușit să obțină acces la baza de date a utilizatorilor Yahoo și să ia înregistrări de la aproximativ 500 de milioane de conturi de utilizatori la nivel mondial. Înregistrările preluate includ numele, adresele de e-mail, numerele de telefon, datele de naștere, parolele și întrebările de securitate și răspunsurile deținătorilor de cont Yahoo și, ca urmare, este posibil ca actorii să fi obținut acces și la conținutul conturilor Yahoo încălcate și astfel, orice informație privată conținută în e-mailurile, calendarele și contactele utilizatorilor.
  • din 2015 până în septembrie 2016, actorii nocivi au putut utiliza cookie-uri în loc de parolă pentru a avea acces la aproximativ 32 de milioane de conturi de e-mail Yahoo.
deCristian Vlădescu

Târgul Anual Tradițional de Sfântul Ilie

În fiecare an, pe  data de 20 iulie, de Sfântul Ilie, la Costești are loc Târgul Anual Tradițional de „ Sfântul Ilie ”, manifestare care se desfășoară pe Stadionul Orășenesc din Costești.

Bâlciul de odinioară își are originea în manifestările prilejuite de sfințirea bisericii. Biserica din Costești, ce poartă hramul Sfântului Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, făcătorul de minuni și aducătorul de ploi, a fost sfințită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeșului, Nichita Duma, și Patriarhul României, Miron Cristea. Vestea că Regele României, Carol al II-lea va fi prezent la sfințirea bisericii a făcut ca peste 5.000 de oameni să se adune la Costești, unii sosind cu căruțele cu o zi înainte de marele eveniment.

Tot la Sfântul Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, face referire și Stema Orașului Costești aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 552 la  data de 14 august 2013.

Stema Orașului Costești

SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, arată faptul că localitatea Costești are rangul de oraș.

Seara începând cu ora 19:00 sunteți invitați în Parcul Central Costești la „ CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC ”

deCristian Vlădescu

„Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 16 iunie 2019 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

La 50 de zile după Paște, ortodocșii sărbătoresc Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea.

Rusaliile

 Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în românește, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților.

Tradiții și superstiții

„Dansul călușarilor” este un obicei popular legat de Rusalii, ritualul Călușului având multiple funcții: de vindecare, precum și de fertilitate și de fecunditate.

Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Iele. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de călușari. Ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”, iar în acest timp, bolnavii caută să se vindece.

La Costești, „Dansul călușarilor”  începe, de regulă, în Duminica Rusaliilor cuprinde o serie de acte rituale, rânduite odată cu momentul constituirii cetei de călușari.

Pregătirea pentru Jurământ

Vătaful este conducătorul cetei călușarilor,  ales pentru cunoașterea comenzilor și executarea fără greșeală a dansurilor călușărești gestionând cu atenție acțiunile membrilor acesteia, fiind totodată, cel care îi adună. Atribuțiile lui secrete, de pildă incantațiile rostite la primirea sau ieșirea unui călușar din ceată , la îngroparea sau dezgroparea Ciocului și altele se transmiteau de la Vătaf la Vătaf, uneori pe patul de moarte. Din acest motiv, multe taine ale Călușului au rămas necunoscute. Vătaful se deosebește de ceilalți călușari prin ceea ce face și știe să facă în timpul ceremonialului și prin purtarea unor însemne și piese de port distinctive.

Vătaful predă comanda Mutului

Ajutorul de Vătaf numit și  Vătaful de Coadă deține o parte din secretele Călușului. În anumite momente, când se odihnește Vătaful sau lipsește din  anumite motive, Ajutorul de Vătaf preia conducerea cetei.

Mutul, un alt  membru important al cetei,  este întotdeauna mascat, poartă în mână o sabie, fiind cel care generează momentele comice. Mutul își exercită puterea direct, prin ceea ce este în stare să facă în timpul jocului și indirect, prin însemnele sale: Steagul, Sabia și Ciocul Călușului. Tot ceea ce face sunt atribute ale zeului atotputernic: fertilizează femeile sterpe, căsătorește fetele nemăritate, tratează bolnavii luați din Căluș, are autoritate deplină asupra călușarilor, inclusiv asupra Vătafului. În timpul jocului face, după legea lui, tot ceea ce își dorește: oprește lăutarii să cânte ca să facă el tot felul de năzdrăvănii, se amuză, joacă, nu răspunde la comenzile Vătafului, iese și intră când poftește din dans, îi face pe călușari să comită greșeli în timpul dansului și apoi îi pedepsește, lovindu-i cu sabia pe spate, îmbrățișează femeile și fetele, se repede după copii, speriindu-i. El poate juca pe mâini și cu picioarele în sus, pe pământ și pe coama caselor, se cațără în vârful arborilor înalți și fără crengi, pe acoperișul caselor, execută acrobații, (joacă Falusul sub fustă, își ascute sabia de el). Bărbatul care joacă rolul Mutului se impune prin calități excepționale, înnăscute sau dobândite de dansator, atlet, acrobat și artist desăvârșit. El este respectat de ceata de călușari, dar și de public.

Mutu, Mireasa și Nașu
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș

Stegarul poartă stindardul Călușului, de altfel principalul însemn al cetei. Steagul capătă valențe tămăduitoare, prin plantele care îi sunt atașate: usturoi verde, frunze de nuc, pelin, spice de grâu, fiind mândria cetei de călușari. Steagul trebuie să rămână vertical, în picioare, de la ridicarea lui până la spargerea Călușului. Stegarul trebuie să fie un om voinic pentru a căra și păzi steagul.

Lăutarii nu fac parte din ceată, fiind angajați și plătiți de Vătaf. Instrumentele preferate sunt cele care sună și au ecou puternic: cobza, vioara, fluierul și mai recent, acordeonul. Melodiile cântate alternează în funcție de necesitățile desfășurării dansului.

Vindecarea celor luați din Căluș are loc doar prin descântec de Rusalii, intrând în Hora Călușului, prin dans, după ce, bolnavul, la auzul melodiilor specifice Călușului, începe să se legene, să miște o mână sau un picior ori să se schimbe la față, semn că a fost atins de Iele. 

Spartul Călușului se petrece întotdeauna seara, după apusul soarelui și se încheie atunci când ceata, formată dintr-un număr impar de dansatori, se desface odată cu îngroparea steagului.

deCristian Vlădescu

Groaza din Vinerea Mare

Groaza din Vinerea Mare, articol publicat în
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 04, nr. 170, 1 mai 1930


Regina Maria depune flori
la mormântul victimelor
Groaza-din-vinerea-mare

deCristian Vlădescu

24 ianuarie 1859 – 160 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza.  Într-o dimineaţă, Nicolae Grigorescu îi relatează lui Alexandru Vlahuţă, “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate părţile. Îşi ieşeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrăţişau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.

Cuza Vodă, Domn al Moldovei, domn al Principatelor Unite al Moldovei şi Valahiei

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales şi domn al Ţării Româneşti. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situaţia nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuţiilor Conferinţei Internaţionale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Mărire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă“. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

deCristian Vlădescu

Unirea s-a făcut și prin sacrificiul eroilor din Costești

Astăzi, în Ziua Centenarului, facem pomenirea tuturor eroilor, ostaşilor şi luptătorilor români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Costeștenii au luptat cu vitejie pentru ţară, iar din rândurile lor s-au ridicat eroi ca:
Sergentul Gheorghe Stan, din Costești, satul Lăceni, eroul de la Grivița participant la capturarea steagului otoman în luptele Războiului pentru Independenţă din 1877-1878

Gravură publicată în ziarul Războiul din 19 septembrie 1877, sergentul Gheorghe Stan (stânga), soldatul Ion Grigore (mijloc) și caporalul Nica Vasile (dreapta)

sau Maiorul Ștefan S. Nicolae, din Costești, satul Stârci, eroul de la Turtucaia, care în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compania a 12-a, a preluat din propria inițiativă contraatacul, impunându-și conducerea asupra tuturor unităților române de pe front în Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918.

Maior(R) Ștefan S. Nicolae – Eroul de la Turtucaia

Să aducem un omagiu şi eroilor care au luptat și care s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945, pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Au luptat cu vitejie pentru ţara lor, pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de libertate. Jertfa lor mântuitoare ne redă astăzi un strop din demnitatea pierdută, de-a lungul timpului. Ne face să fim mândri că suntem români şi să ridicăm puţin fruntea plecată sub povara greutăţilor şi a umilinţelor îndurate azi, mai mult ca oricând.

deCristian Vlădescu

Festivalul Național de Folclor „ DUMITRU TUDOR-REFU” ediția a X-a, Costești 11-12 august 2018

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu” ediția a X-a , 11-12 august 2018, Costești, Argeș

Tineri dansatori din întreaga țară au participat și în acest an, la Costești, la Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” 11-12 august 2018. Evenimentul a avut loc, sâmbătă și duminică, pe scena amplasată în Parcul Central, pe platoul din fața Primăriei Orașului Costești, iar regalul de jocuri și dansuri populare a fost întregit de recitalul susținut de „Haiducii din Costești”, invitații speciali din Costești, Ialoveni, Republica Moldova.

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu”, 11-12 august 2018, Costești, Argeș, ajuns la cea de-a X-a ediție, a atras și în acest an un număr mare de participanți, ansambluri și formații de călușari, căiuți și călușeri din județele: BOTOȘANI, TULCEA, ARAD, SIBIU, VÂLCEA, OLT, TELEORMAN, DÂMBOVIȚA, ARGEȘ și din COSTEȘTI – REPUBLICA MOLDOVA

Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” a fost organizat de Primăria Orașului Costești în colaborare cu Consiliul Local Costești, Casa de Cultură Costești și Clubul Copiilor Costești . Evenimentul este dedicat memoriei primului vătaf din Costești, “Dumitru Tudor-Refu” care acum aproape 100 de ani a inițiat pentru prima oară călușul în cartierul Zorile, Costești, iar conform tradiției festivalului, nu au lipsit jocurile și dansurile călușărești.

FOTO-VIDEO: Cristian Vlădescu