13 iulie 2024

Evenimente

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești a câștigat TROFEUL FESTIVALULUI la Festivalul Național cu participare Internațională al elevilor de liceu “PE PLAIURI BUZOIENE” ediția a -VIII-a, Buzău, 28.10.2023

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș -a câștigat TROFEUL FESTIVALULUI la Festivalul Național cu participare Internațională al elevilor de liceu “PE PLAIURI BUZOIENE” ediția a -VIII-a 28.10.2023 Festivalul Național cu participare Internațională al elevilor de liceu “PE PLAIURI BUZOIENE” ediția a -VIII-a 28.10.2023, organizat de Liceul Tehnic Buzau, s-a desfășurat în perioada 27-29 octombrie 2023 la Teatrul George Ciprian din Buzău

Două evenimente majore marchează ziua de 13 septembrie la români.

Primul este 13 septembrie 1848, Bătălia din Dealu Spirii, iar al doilea este unul ceva mai trist, 13 septembrie 1913, când aripile lui Aurel Vlaicu s-au frânt.
Pompierii aniversează astăzi, 13 septembrie, 175 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii, care a avut loc în 1848 la București între compania de pompieri condusă de Căpitanul Pavel Zăgănescu și un corp de armată al Imperiului Otoman.Această zi a fost desemnată ca Zi a pompierilor din România, în cinstea eroismului de care a dat dovadă subunitatea de pompieri în acea luptă din timpul Revoluției Române din 1848. Legal, oficializarea ei s-a produs începând cu anul 1953.
 După sute de ani de lupte împotriva otomanilor, bătălia din Dealul Spirii este ultima înfruntare pe pământ românesc! Următoarele confruntări  se vor consemna peste 29 de ani sub zidurile Plevnei, Opanezului, Griviței, etc. și vor însemna desăvârșirea operei începută în 1848 pe Dealul Spirii: o Românie Independentă!
În zilele noastre, pompierii duc bătălii zilnice dar nu cu armate, ci cu tragedii precum incendii, descarcerări după accidente rutiere, inundații, alunecări de teren și alte situații în care ei salvează vieți. 
Aurel Vlaicu, inginer român, inventator și pionier al aviației române și mondiale la 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbușit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord. Aurel Vlaicu este înmormântat în cimitirul Bellu din București.
Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie” – Costești, Argeș

† Sfântul Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul este sărbătorit și cunoscut ca patron spiritual şi protector al orașului Costești

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxă Română sărbătorește ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie. Unul dintre cei mai importanți prooroci din Vechiul Testament, Sfântului Mare Prooroc Ilie este celebrat ca un mare făcător de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide și închide cerurile, este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxă îi aduce multă cinstire, pentru că este pomenit ca mare bărbat și erou al credinței.

Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Costești, Argeș ce poartă hramul † Sfântului Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, făcătorul de minuni și aducătorul de ploi, a fost sfințită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeșului, Nichita Duma, și Patriarhul României, Miron Cristea, la acest eveniment a fost prezent și regele Carol al II-lea al României.  † Sfântul Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul celebrat drept făcător de minuni şi aducător de ploi în perioadă de secetă este considerat, începând din 21 iulie 1935, ocrotitorul şi patronul spiritual al orașului Costești.

Catedrala este monument istoric de interes național, fiind înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, Cod LMI: AG-II-m-B-13613

Arh. Dimitrie Ionescu – Berechet și pictorul Dimitrie Belizarie, la construcția Bisericii din Costești, Argeș, 1931
Detalii istorice privind construcția noii biserici din Costești, Argeș: În fotografie apar: Patriarhul Miron Cristea, Preotul Constantin Dron, Arh. Dimitrie Ionescu – Berechet , Arh. Mazilu
Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie” Costești – imagini din anul 1931
Soborul de clerici în frunte cu patriarhul Miron Cristea și regele Carol al II-lea la sfințirea bisericii din Costești
Datare: 21 iulie 1935
Localizare: Costești, județul Argeș
Sursa: ANIC
Soborul de clerici în frunte cu patriarhul Miron Cristea și regele Carol al II-lea la sfințirea bisericii din Costești
Datare: 21 iulie 1935
Localizare: Costești, județul Argeș
Sursa: ANIC
Catedrala „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” din Costești, perioada construcție: 1930-1932 – strada Victoriei nr.29

 

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” din Costești, Argeș invitat la „Nedeia Mocănească” din Valea Zânelor – Covasna


Nedeia Mocănească de la Voineşti-Covasna este una dintre cele mai vechi sărbători pastorale din zona Arcului Carpatic. Ea se desfășoară de sute de ani, în preajma Sărbătorii Sfântului Ilie. Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor este una dintre sărbătorile de suflet ale oamenilor locului, un brand al locului care ilustrează viaţa autentică, cea în care creşterea animalelor, ocupaţie din moşi-strămoşi este transmisă din generaţie în generaţie, are un rol foarte important și în prezent.
La Sântilie, în trecut, oamenii veneau pentru a mijloci idile, pentru a uni destine sau a face alianţe şi, nu în cele din urmă, pentru a uni românii de aici şi românii de peste munţi.
Sărbătoarea din prezent, Sântilia, Nedeia Mocănească a voineștenilor spune povestea ciobanilor care coborau de la munte în preajma Sânt Iliei, pentru a-şi alege nevestele. Astfel, sunt prezentate obiceiurile de nuntă specifice zonei: cerutul miresei, bărbieritul mirelui, împodobirea porţilor cu brazi şi ştergare tradiţionale, ruperea colacului, descălţatul laşilor, trânta voinicilor şi ridicatul bolovanului. Conform tradiţiei, alaiul de nuntă pornește de dimineaţă, din faţa Bisericii Ortodoxe din Voineşti, Covasna, spre casa Nedeii din Valea Zânelor. Se spune că această tradiție datează aproximativ din jurul anului 1500.

Invitat la „Nedeia Mocănească” din Valea Zânelor – Covasna, 16 iulie 2023, într-o atmosferă de mare sărbătoare Ansamblul Folcloric „Mugurelul” din Costești, a prezentat cu mândrie o suită de dansuri populare din sudul județului Argeș și nelipsitul căluș costeștean.

Mulțumim pentru invitație , organizatorilor Sântilia – Nedeia Mocănească a voineștenilor, Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a  Crescătorilor de Ovine Covasna.

Târgul Anual Tradițional de Sfântul Ilie – 20 iulie 2023

În fiecare an, pe  data de 20 iulie, de Sfântul Ilie, la Costești are loc Târgul Anual Tradițional de „ Sfântul Ilie ”, manifestare care și anul acesta se desfășoară pe Stadionul Orășenesc din Costești. Bâlciul de odinioară își are originea în manifestările prilejuite de sfințirea bisericii.

Biserica a fost construită în formă de cruce, cu două turle, din cărămidă și piatră de Albești, între anii 1930 și 1932. Cel care a gândit și proiectat biserica nouă din Costești a fost Dimitrie Ionescu – Berechet, unul dintre cei mai mari arhitecți români. Pictura a fost realizată de Dimitrie Belizarie și el unul dintre cei mai vestiți pictori bisericești. Biserica din Costești, ce poartă hramul Sfântului Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, făcătorul de minuni și aducătorul de ploi, a fost sfințită pe 21 iulie 1935 de un sobor de clerici în frunte cu episcopul Argeșului, Nichita Duma, și Patriarhul României, Miron Cristea, la acest eveniment a fost prezent și regele Carol al II-lea al României. Vestea că Regele României, Carol al II-lea va fi prezent la sfințirea bisericii a făcut ca peste 5.000 de oameni să se adune la Costești, unii sosind cu căruțele cu o zi înainte de marele eveniment.

Arh. Dimitrie Ionescu – Berechet și pictorul Dimitrie Belizarie, la construcția Bisericii din Costești, Argeș, 1931
Detalii istorice privind construcția noii biserici din Costești, Argeș: În fotografie apar: Patriarhul Miron Cristea, Preotul Constantin Dron, Arh. Dimitrie Ionescu – Berechet , Arh. Mazilu
 

Tot la Sfântul Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, face referire și Stema Orașului Costești aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 552 la  data de 14 august 2013.

Stema Orașului Costești

SEMNIFICAȚIA STEMEI: Sfântul Ilie face trimitere la catedrala cu același hram de pe teritoriul orașului. Carul și caii de foc sunt specifice vieții Sfântului Ilie, fapt relatat și în vechea scriptură a Vechiului Testament. Snopul de spice de grâu arată ocupația principală a locuitorilor orașului, agricultura. Coroana murală, cu trei turnuri crenelate, arată faptul că localitatea Costești are rangul de oraș.

Manifestările prilejuite de sărbătorirea  Sfântului Mare Prooroc Ilie, Tesviteanul, Patronul Spiritual al orașului Costești, debutează în data de 19 iulie 2023 cu un spectacol extraordinar de folclor internațional în cadrul Festivalului Internațional de Folclor ,,Carpați” – ediția a XXXVII-a.

Ora 18.30: Primirea delegaţiilor la Primăria Orașului Costești

Ora 19.00: Parada ansamblurilor de dans participante la Festivalul Internaţional de Folclor „CARPAŢI”, pe traseul Primărie – Stadion

Ora 19.30: STADIONUL ORĂȘENESC COSTEȘTI – Înmânarea Trofeului ,,Carpați”, de către organizatori

Pe scena amplasată în incinta stadionului  ansamblurile participante vor prezenta programele artistice:

BULGARIA – Dance Ensemble ,,PIRIN MAGIC”, Petrich

GEORGIA – Choreographic Ensemble ,,BETLEMI”- Koda

MACEDONIA DE NORD – Z Kud ,,NEGORICI”

SERBIA – CZNTK „ABRASEVIC”- Kragujevac

TURCIA – Mamak Belediyesi Halk Oyunlari Toplulugu

ROMÂNIA – Ansamblul „HODĂCEANA” județul Mureș

ROMÂNIA – Ansamblul „DOINA ARGEȘULUI” județul Argeș

ROMÂNIA – Ansamblul Folcloric „MUGURELUL”, Costești, județul Argeș

ORGANIZATORI: Consiliul Judeţean Argeş și  Primăria Orașului Costești 

Programul manifestărilor continuă joi 20 iulie 2023 cu un program de folclor românesc în cadrul Festivalului Național de Folclor ,,Dumitru Tudor Refu” – ediția a XIII-a.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 04 iunie 2023 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 04 iunie 2023 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

La 50 de zile după Paște, ortodocșii sărbătoresc Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea.

Rusalii
Rusalii

Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

 

Ceata de călușari din Costești
Ceata de călușari din Costești
Hora călușarilor Costești
Hora călușarilor Costești
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Ceata de Călușari din Costești
Ceata de Călușari din Costești

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în românește, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților.

Tradiții și superstiții

„Dansul călușarilor” este un obicei popular legat de Rusalii, ritualul Călușului având multiple funcții: de vindecare, precum și de fertilitate și de fecunditate.

Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Iele. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de călușari. Ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”, iar în acest timp, bolnavii caută să se vindece.

Pe ei nu îi îndeamnă nimeni să poarte costumul tradițional românesc, însă, de câteva ori pe an îmbracă cu mândrie costumul de călușar şi le aduc oamenilor, potrivit tradiției, belșug, sănătate și veselie. Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii, dar și în a doua zi,  acolo unde tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă. Dansatorii au credința că obiceiul alungă spiritele rele și chiar vindecă anumite boli. Pentru binefacerea lor, gazdele le dau dansatorilor apă, usturoi și bani, pentru că dansul este aducător de ploaie, de bogăție în hambare, alungă relele, duhul-boală și Ielele. Călușarii sunt așteptați cu porțile deschise şi cu găleţi de apă în mijlocul curţii, în jurul cărora joacă. Semănând cu personaje din obiceiurile altor popoare (arlechin, bufon, nebun), Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască, iar la brâu se încinge cu o legătură din sfoară, de care atârnă usturoiul şi pelinul, plante protectoare (prin calităţile lor apotropaice); în mână ţine fie sabia (adesea vopsită în roşu), fie biciul (cu care atinge pe actanţii care participă la eveniment: căluşari, gazde, vecini).Mutu’ poartă adesea haine de femeie şi face „gesturi prosteşti“, de aici venindu-i şi numele de „proasta din Căluş“. Tot la brâu poartă Ciocul Călușului, un lemn cioplit care simbolizează falusul. Astăzi cetele de călușari se văd însă mult mai rar prin localitățile din sudul țării, iar în orașul nostru tradiția încă se mai păstrează.

La Costești, „Dansul călușarilor”  începe, de regulă, în Duminica Rusaliilor cuprinde o serie de acte rituale, rânduite odată cu momentul constituirii cetei de călușari.

Pregătirea pentru jurământ
Pregătirea pentru jurământ

Vătaful este conducătorul cetei călușarilor,  ales pentru cunoașterea comenzilor și executarea fără greșeală a dansurilor călușărești gestionând cu atenție acțiunile membrilor acesteia, fiind totodată, cel care îi adună. Atribuțiile lui secrete, de pildă incantațiile rostite la primirea sau ieșirea unui călușar din ceată , la îngroparea sau dezgroparea Ciocului și altele se transmiteau de la Vătaf la Vătaf, uneori pe patul de moarte. Din acest motiv, multe taine ale Călușului au rămas necunoscute. Vătaful se deosebește de ceilalți călușari prin ceea ce face și știe să facă în timpul ceremonialului și prin purtarea unor însemne și piese de port distinctive.

Vătaful predă comanda Mutului
Vătaful predă comanda Mutului

Ajutorul de Vătaf numit și  Vătaful de Coadă deține o parte din secretele Călușului. În anumite momente, când se odihnește Vătaful sau lipsește din  anumite motive, Ajutorul de Vătaf preia conducerea cetei.

Mutul din căluș
Mutul din căluș

Mutul, un alt  membru important al cetei,  este întotdeauna mascat, poartă în mână o sabie, fiind cel care generează momentele comice. Mutul își exercită puterea direct, prin ceea ce este în stare să facă în timpul jocului și indirect, prin însemnele sale: Steagul, Sabia și Ciocul Călușului. Tot ceea ce face sunt atribute ale zeului atotputernic: fertilizează femeile sterpe, căsătorește fetele nemăritate, tratează bolnavii luați din Căluș, are autoritate deplină asupra călușarilor, inclusiv asupra Vătafului. În timpul jocului face, după legea lui, tot ceea ce își dorește: oprește lăutarii să cânte ca să facă el tot felul de năzdrăvănii, se amuză, joacă, nu răspunde la comenzile Vătafului, iese și intră când poftește din dans, îi face pe călușari să comită greșeli în timpul dansului și apoi îi pedepsește, lovindu-i cu sabia pe spate, îmbrățișează femeile și fetele, se repede după copii, speriindu-i. El poate juca pe mâini și cu picioarele în sus, pe pământ și pe coama caselor, se cațără în vârful arborilor înalți și fără crengi, pe acoperișul caselor, execută acrobații, (joacă Falusul sub fustă, își ascute sabia de el). Bărbatul care joacă rolul Mutului se impune prin calități excepționale, înnăscute sau dobândite de dansator, atlet, acrobat și artist desăvârșit. El este respectat de ceata de călușari, dar și de public.

Mutu, Mireasa și Nașu'
Mutu, Mireasa și Nașu’
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș

Stegarul poartă stindardul Călușului, de altfel principalul însemn al cetei. Steagul capătă valențe tămăduitoare, prin plantele care îi sunt atașate: usturoi verde, frunze de nuc, pelin, spice de grâu, fiind mândria cetei de călușari. Steagul trebuie să rămână vertical, în picioare, de la ridicarea lui până la spargerea Călușului. Stegarul trebuie să fie un om voinic pentru a căra și păzi steagul.

Lăutarii nu fac parte din ceată, fiind angajați și plătiți de Vătaf. Instrumentele preferate sunt cele care sună și au ecou puternic: cobza, vioara, fluierul și mai recent, acordeonul. Melodiile cântate alternează în funcție de necesitățile desfășurării dansului. Vindecarea celor luați din Căluș are loc doar prin descântec de Rusalii, intrând în Hora Călușului, prin dans, după ce, bolnavul, la auzul melodiilor specifice Călușului, începe să se legene, să miște o mână sau un picior ori să se schimbe la față, semn că a fost atins de Iele.

Jocul călușarilor din Costești
Jocul călușarilor din Costești

Spartul Călușului se petrece întotdeauna seara, după apusul soarelui și se încheie atunci când ceata, formată dintr-un număr impar de dansatori, se desface odată cu îngroparea steagului.

 

Ceata de călușari din Costești
Ceata de călușari din Costești
Hora călușarilor Costești
Hora călușarilor Costești
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Tinerii și bătrânii merg din poartă în poartă.
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Călușul se joacă la Costești în fiecare an, în ziua de Rusalii
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Mutu’ este costumat cu haine vechi, rupte și peticite, poartă pălărie (sau căciulă) şi mască
Ceata de Călușari din Costești
Ceata de Călușari din Costești

1 iunie 2023, Ziua Internațională a copiilor și Ziua Orașului Costești

1 iunie 2023, Ziua Internațională a copiilor și Ziua Orașului Costești

1 iunie, Ziua Internațională a Copiilor
1 iunie, Ziua Internațională a Copiilor

În România, Ziua Internațională a Copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca și în alte 50 de țări. Totodată, alte peste o sută de țări celebrează o zi a copilului la date diferite.

Orașul Costești - vedere centrală
Orașul Costești – vedere centrală

Astăzi, 1 iunie 2023, celebrăm . Ziua Internațională a copilului și Ziua Orașului Costești, 55 de ani de când localitatea Costești a fost declarată oraș. Dacă este să răsfoim puțin filele istoriei administrației publice locale, vom afla că, Costeștiul a devenit oraș la data de 1 iunie 1968 prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România nr. 1141/București, 27 mai 1968, care odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii de la acea vreme. Actul de naștere al orașului Costești a fost dat la 8 iunie 1968 de către comitetul executiv al Consiliului Popular Orășenesc. Între 1968 – 1989 s-a modernizat sistemul de deplasare al cetățenilor, ei beneficiind nu numai de calea ferată, dar și de drumul național DN 65A Costești – Roșiori de Vede și drumul județean modernizat Costești – Alexandria. Noul statut i-a adus o perioadă de dezvoltare accelerată, una la care costeșteni se gândesc și acum cu destulă nostalgie. Devenind oraș, foarte multe lucruri s-au schimbat. Populația din zonele rurale a început să vină aici, atrasă de faptul că găseau ușor de muncă. La apogeu, în anii ’80, orașul Costești avea cam 13.000 de locuitori; toată zona urbană, cu blocuri, a fost construită în acea perioadă. În plan economic, multe făbricuțe au prins rădăcini aici. Aveam fabrică de scule, dispozitive și verificatoare auto, fabrică de prelucrare a laptelui, pielărie, fabrica de pâine, fabrica de conserve legume și fructe, serele, ateliere pentru piese de schimb, o autobază mare. Asta pentru a nu mai pune la socoteală baza de colectare a cerealelor, fermele zootehnice și, desigur, I.A.S.-ul și Avicola Costești. Din păcate, după Revoluție, multe dintre aceste unități fie au dispărut, fie și-au redus foarte mult activitatea. După ’95 mai ales, tinerii au început să plece “afară”, populația a scăzut foarte mult, iar după datele recensământului din 2012, am rămas cam 10375, deși aceste date sunt relative.

Comefin SA Costești ( fostă I.S.D.V.A.)
Comefin SA Costești ( fostă I.S.D.V.A.)

La mulți ani, tuturor purtătoarelor și purtătorilor de Flori, în nume, în suflet, în ochi și în zâmbet !

La mulți ani, de Florii!

În fiecare an, cu o săptămână înainte de ziua Paștelui, se serbează Floriile, Sărbătoarea Florilor. Această sărbătoare simbolizează intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus Hristos, care, întors din cetatea Efraim, hotărăște să meargă în orașul sfânt. În cinstea lui, oamenii l-au întâmpinat cu flori și ramuri înverzite, întinzând în calea lui chiar și hainele lor.

Fie ca Duminica Floriilor să vă aducă speranță și pace în suflet. 

La mulți ani, tuturor purtătoarelor și purtătorilor de Flori, în nume, în suflet, în ochi și în zâmbet !

Călușarii din Costești au adus un ultim omagiu lui PIRI

Stroescu Florian (PIRI) a fost condus miercuri 18.01.2023 pe ultimul drum în strigătele călușarilor.
Slujba de înmormântare a avut loc la Biserica  „Cuvioasa Paraschiva” Costești din Cartierul Zorile. Acesta a fost condus pe ultimul drum de familie, prieteni, oameni care l-au cunoscut și îndrăgit, dar și de colegii din ceata de călușari.  În momentul când sicriul cu trupul neînsuflețit a fost scos din biserică un ultim ritual și strigătele călușarilor au însoțit cortegiul funerar pe tot traseul până la cimitirul Parohiei Zorile.

Dumnezeu să-l odihnească-n pace!

Echipa COSTEȘTI ARGEȘ ONLINE, vă urează un An Nou Fericit!

Astăzi se încheie ultimul capitol al anului 2022. Fiecare dintre noi a avut povestea sa, cu lecții, reușite, eșecuri, bucurii, tristeți – un amalgam de emoții adunate de-a lungul a 365 de zile.

Echipa Costești Argeș Online vă mulțumește pentru toată atenția acordată și vă așteaptă în continuare pe site, unde veți fi mereu la curent cu știri și evenimente care marchează orașul nostru, dar și pe pagina noastră de Facebook pentru sugestii și comentarii.

La trecerea dintre ani, să ridicăm paharul și să ciocnim în cinstea noastră, a tuturor, pășind în prima zi a Noului An alături de cei mai dragi oameni din jurul nostru și nu în ultimul rând, să tragem aer în piept și să ne pregătim sufletul pentru momentele pe care anul 2023 le va picta în viețile noastre.

Cu speranța că Anul Nou 2023, va fi mai bun decât Bătrânul 2022, Echipa Costești Argeș Online vă urează un An Nou, fericit și plin de realizări!