22 iunie 2024

Cristian Vlădescu

REUNIUNEA CĂLUȘARILOR DIN COSTEȘTI, ARGEȘ

REUNIUNEA CĂLUȘARILOR DIN COSTEȘTI, ARGEȘ

Avem  deosebita plăcere de a invita toate generațiile de călușari care au activat în cadrul formațiilor și ansamblurilor de călușari, precum și în cetele de călușari, practicanți ai obiceiului tradițional de Rusalii din Costești, într-un cadru festiv la Grădina de Vară a restaurantului „ARGEȘELUL ”, în data de 2 iunie 2024, începând cu orele 17:00.

Cu această ocazie, vom aniversa împlinirea a 90 de ani de activitate călușărească într-un cadru organizat și peste 100 de ani al Călușului Tradițional de Rusalii.
Comitetul de organizare este format din:  Ilie Dorel, Călin Constantin Cristi, Dobrotă Grigore, Șerban Marin,  Dobrică Nicolae, Enache Florin,  Sandu Alexandru și Constantin Mihai Daniel.

 

Costeștiul își felicită campionul, Mirică Marian Vlăduț, pentru performanța sa remarcabilă în Luptele Greco-Romane: Cupa României U15, Locul 2 la Categoria 85 Kg

Astăzi, în competiția de Lupte Greco-Romane, Cupa României – Under 15 de la Călărași, o competiție puternică cu 700 de sportivi înscriși, a participat și un costeștean, Mirică Marian Vlăduț.

Tânărul luptător s-a evidențiat astăzi la competiția de lupte greco-romane, Cupa României – Under 15, desfășurată în Călărași. Cu o abordare dăruitoare și cu multă muncă depusă în sală, Mirică Marian Vlăduț a reușit să obțină o performanță excepțională, clasându-se pe locul 2 la categoria 85 kg. Rezultatul său este cu atât mai impresionant cu cât competiția a fost extrem de dificilă, iar obținerea unei medalii a reprezentat o adevărată provocare.

Mirică Marian Vlăduț este unul dintre copiii de excepție ai orașului nostru. Legitimat la LPS Viitorul Pitești – secția Lupte Greco-Romane, tânărul sportiv primește îndrumarea și suportul de la antrenorii Miron Cătălin Constantin, Croitor Ovidiu și Pavelescu Vasile. Aflat în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială Costești, el reprezintă un exemplu de dedicație și perseverență pentru toți tinerii din comunitatea noastră.

Astăzi, în numele întregii comunități din Costești, se cuvine să îi adresăm felicitările noastre unui multiplu campion și vicecampion național la diferite competiții de specialitate. Ești o sursă de inspirație și ne mândrim să te avem ca reprezentant al orașului nostru. Felicitări pentru locul 2 obținut și să continui să strălucești în toate competițiile viitoare!


Ritmuri și Culori în lumina FESTIVALULUI – CONCURS NAȚIONAL DE MUZICĂ SI DANS „FLOARE DE CASTAN” EDIȚIA a XVII-a

Ritmuri și Culori în lumina FESTIVALULUI – CONCURS NAȚIONAL DE MUZICĂ SI DANS „FLOARE DE CASTAN” EDIȚIA a XVII-a

Ieri într-o atmosferă plină de veselie cu mare bucurie și entuziasm, Costeștiul a fost gazda celei de-a XVII-a ediții a Festivalului-Concurs Național de Muzică și Dans „Floare de Castan” – etapa județeană, organizat de Primăria Orașului Costești, Clubul Copiilor Costești, Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Casa de Cultură Costești. Festivalul este cuprins în Calendarul Proiectelor de Educație Extrașcolară al Ministerului Educației, fiind singurul festival național de acest gen în județul Argeș.
Cu o viziune clară și o pasiune pentru promovarea artei și culturii în comunitate, Clubul Copiilor Costești a fost motorul acestui eveniment remarcabil, oferind tinerilor din oraș și din împrejurimi o platformă de exprimare și dezvoltare a talentelor lor artistice.

Orașul a prins viață odată cu sosirea sutelor de copii de la școlile din județ și cluburile copiilor locale, precum Clubul Copiilor Costești, Școala Gimnazială nr. 1 Costești, Palatul Copiilor Pitești, Clubul Copiilor Mioveni, Clubul Copiilor Curtea de Argeș, Clubul Copiilor Topoloveni și Centrul Cultural Ștefănești. Acești tineri artiști au adus cu ei o varietate de talente și pasiuni, transformând sala Casei de Cultură într-un adevărat tărâm al artei și al divertismentului.

De la primii pași timizi ai celor mai mici dansatori la grația și măiestria interpreților și dansatorilor mai experimentați, publicul a fost martor la o varietate impresionantă de genuri și stiluri artistice. Fiecare moment a fost o poveste proprie, spusă cu pasiune și dedicare de către cei implicați.

De la momentele de dans pline de energie și grație, la interpretările muzicale impresionante și emotive, Festivalul „Floare de Castan” a oferit o șansă de exprimare și dezvoltare pentru fiecare participant. Într-un spirit de competiție sănătoasă și colaborare, acești tineri artiști au împărtășit cu publicul emoțiile și talentul lor, creând astfel amintiri de neuitat pentru toți cei prezenți.

Festivalul „Floare de Castan” nu a fost doar o competiție, ci și o ocazie de învățare, împărtășire și încurajare a tinerilor artiști. Prin fiecare notă și fiecare mișcare, acești copii au transmis un mesaj puternic despre importanța artei și a expresiei personale în dezvoltarea lor ca indivizi în comunitate.

Astfel, în lumina sărbătoririi talentului și creativității, Festivalul-Concurs Național de Muzică și Dans „Floare de Castan” a adus o bucurie incontestabilă în inimile tuturor participanților și spectatorilor, demonstrând încă o dată că arta este limbajul universal care ne unește și ne îmbogățește viața.

Prin intermediul acestui festival, comunitatea locală și-a exprimat sprijinul și aprecierea față de artă și cultură, subliniind importanța acestora în dezvoltarea și îmbogățirea vieții cotidiene. Festivalul „Floare de Castan” a fost nu doar un eveniment cultural remarcabil, ci și o oportunitate de a celebra diversitatea și creativitatea tinerilor din județul Argeș, evidențiind astfel bogăția patrimoniului cultural al acestei regiuni.

Fără sprijinul generos și susținerea Primăriei Costești, sub conducerea primarului Ing. Ion Baicea, organizarea acestui festival nu ar fi fost posibilă. Astfel, atât Clubul Copiilor Costești, condus de profesoara Sofia Vasilescu, cât și Primăria Costești, sub îndrumarea primarului Ing. Ion Baicea, au jucat roluri esențiale în organizarea și realizarea acestui festival de excepție.

Regele Carol al II-lea şi patriarhul Miron Cristea pecetluiesc sfânta masă

24 ianuarie 1859 – 165 de ani de la Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

În 1859 se realizează Unirea Principatelor române sub Alexandru Ioan Cuza.  Într-o dimineață, Nicolae Grigorescu îi relatează lui Alexandru Vlahuță, “ne vine vestea ca s-a ales Cuza domnitor în amândouă capitalele. Am lăsat tot, am pus şaua pe cal, şi fuga la târg. Atunci am văzut eu ce va să zică bucuria unui popor. Cântece, jocuri, chiote în toate pârțile și ieșeau oamenii în drum cu oala plină cu vin; care cum se întâlneau luau vorba de Cuza, de unire, se îmbrățișau şi încingeau hora în mijlocul drumului. Şi era un ger de crăpau pietrele. Da’ unde mai stă cineva în casă? Am văzut bătrâni care plângeau de bucurie.”

7 octombrie 1857 – În cadrul Adunării ad-hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezenta Proiectul de rezoluţie care cuprindea „dorinţele fundamentale“ ale românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare” este Unirea Principatelor într-un singur stat

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din pârțile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat pâna în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde işi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul “Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, dupa care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii indeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. Ca forma de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova. În drum spre Constantinopol, delegaţia Moldovei s-a oprit şi la Bucureşti influenţând pe reprezentanţii Partidului National din adunarea electivă.

Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei
Cuza Vodă, Domn al Principatelor Unite al Moldovei și Valahiei

În ziua de 24 ianuarie 1859, Cuza a fost ales și domn al Țării Românești. Alegerea sa a produs în întreaga ţară o puternică explozie de entuziasm. Situația nou creată în cele două principate urma să facă obiectul discuțiilor Conferinței Internaționale de la Paris. Încă din aprilie 1859 Franţa, Rusia, Anglia, Prusia şi Sardinia au recunoscut dubla alegere. Poarta şi Austria au recunoscut în septembrie 1859, dar numai pe timpul domniei lui Cuza.

Focşanii – oraş prin excelenţă negustoresc – a trait cu intensitate frământările politice de la jumatatea veacului al XIX-lea. La acea epocă, focşanenii au constituit un veritabil puls al arterei Milcovului, semnalând gradul de continua intensificare a dorinţei de unitate a românilor. Despărţit în două – Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni – de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor doua ţări vecine şi surori. Desfiinţarea hotarului de la Focşani echivala cu Unirea celor doua Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român.

Entuziasmaţi de victoria obţinută de confraţii unionişti moldoveni, deputaţii munteni din Adunarea Electivă dau votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiasi Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenţiei de la Paris, dorinţa naţiunii române. În ziua de 5 februarie 1859, domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani. Mii de oameni i-au ieşit în cale în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. În cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia sa treacă şi, în faţa curţii boierilor Dăscălescu, patru arcuri de triumf, impodobite cu verdeaţa şi infăşurate în pânză tricoloră.

Sute de felinare (850), improvizate în grabă, 150 ceaune şi 650 ulcele de tuci cu smoală, pacură (s-au consumat 30 vedre) şi seu (60 ocale) erau aşezate pe uliţe, pentru a se aprinde şi a lumina feeric oraşul. S-au mai ridicat în oraş, mai multe piramide, acoperite cu frunze de brad şi pe care ardeau lumânări şi felinare. După condica de cheltuieli, municipalitatea a cheltuit 6630 lei şi 32 parale, din care numai pentru artificii 1354 lei şi 20 parale. Mai în toate casele particulare, s-au arborat steaguri, s-au împodobit porţile cu verdeaţă şi la ferestre, toata noaptea au ars lumânările bucuriei obşteşti. “La apariţia Domnului, lumea a isbucnit în urale, două muzici militare, una din Iaşi şi alta din Bucureşti, precum şi tarafe de lăutari, cântau Hora Unirii şi un imn al vremii ‘Timpuri de Mărire’. Valuri de flori s-au revărsat în calea Domnului, care s-a scoborât din diligenţă“. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de straja la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus ca sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandirilor că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. De aici, însoţit de notabilitaţile oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centrul oraşului, unde au jucat cu toţii Hora Unirii. Noaptea, Domnitorul a fost găzduit de boierii Dăscăleşti, unde a doua zi a primit în audienţă multă lume, se zice şi pe Moş Ion Roată.

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

Harta Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei (1859-1861)

La 11 decembrie 1861 a fost dată de domnitor proclamaţia prin care făcea cunoscut întregii naţiuni ca: “Unirea este îndeplinită. Naţionalitatea Română este întemeiată. Acest fapt mareţ, dorit la generaţiunile trecute, aclamat de Corpurile Legiuitoare, chemat cu căldura de noi, s-a recunoscut de Înalta Poartă, de Puterile garante şi s-a înscris în datinile Naţiunilor. Dumnezeul părinţilor noştri a fost cu ţara, a fost cu noi. El a întărit silinţele noastre prin înţelepciunea poporului şi a condus Naţiunea către un falnic viitor. În zilele de 5 si 24 Ianuarie aţi depus toată a voastră încredere în Alesul naţiei, aţi întrunit speranţele voastre într-un singur Domn. Alesul vostru va da astazi o singură Românie. Vă iubiţi Patria, veţi şti a o întări. Să trăiască România!

Mihai Eminescu

15.01.2024 – 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Stelele sus, în adânc de infinit,
Azi luminează calea unui suflet plecat,
Eminescu, veșnic luminos, în nemurire te-ai înălțat,
Cu pana ta, ai scris povestea unui neam iubit.
Astăzi, când se împlinesc 174 de ani,
Eu adaug glasul, ca inima să-ți bată,
România de tine în versuri mereu laudată.

AUTOR: Cristian Vlădescu

Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

15.01.2024 – 174 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) este una dintre figurile de seamă ale culturii românești. A fost un poet, jurnalist și eseist român, considerat de mulți drept cel mai mare poet al literaturii române. Operele sale au adus o contribuție semnificativă la patrimoniul cultural al României.

Eminescu s-a născut la Ipotești, Botoșani, pe 15 ianuarie 1850. A avut o viață scurtă, dar prolifică, scriind poezii, eseuri și articole care au avut un impact durabil asupra literaturii române. Printre cele mai cunoscute poezii ale sale se numără “Luceafărul”, “Doina”, “Rugăciunea unui dac”, “Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, și multe altele.

Ziua de 15 ianuarie este sărbătorită ca Ziua Culturii Naționale în onoarea lui Mihai Eminescu. Este un prilej de a celebra și promova cultura românească, literatura și contribuția remarcabilă a lui Eminescu la aceste domenii.

,Dacă poporul român dispare de pe fața pământului şi rămâne o carte a lui Eminescu, lumea va ști cine au fost românii”. Citatul lui Mircea Eliade subliniază importanța lui Eminescu în păstrarea identității naționale românești și recunoașterea sa la nivel global. Eminescu rămâne o figură iconică în istoria literaturii române și un simbol al valorilor culturale.

File de istorie a satului Broșteni – monografie

File de istorie a satului Broșteni – monografie

Explorați istoria fascinantă a satului Broșteni prin monografia realizată de Învățătorul Gheorghe MATEI. Descoperă rădăcinile bogate ale comunității noastre și contribuțiile remarcabile ale acestei personalități.

monografie Broșteni

Mulțumiri sincere aducem fiicei Învățătorului Gheorghe Matei, avocatului Rizea Aurel și sorei Rizea Carmen pentru acest document prețios, publicat de Preot Valeriu Ion.

Vezi și articolul Biserica parohială ,,Duminica Tuturor Sfinților” din satul Broșteni, oraș Costești  

Ajunul Crăciunului – Bucurie și Comunitate la Parohiile Telești și Costeștii Noi

În această dimineață de Ajun, satul Telești s-a trezit sub lumina blândă a soarelui, pregătindu-se pentru un eveniment cu totul special. Vestea că Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” urma să fie colindată a adus un val de entuziasm printre locuitori. La Parohia Telești, Preotul paroh Alexandru Mocanu a fost gazda evenimentului, iar împreună cu enoriașii săi, au pregătit daruri bogate pentru colindătorii speciali de la Clubul Copiilor Costești conduși de prof. Sofia Vasilescu. S-au așternut fețe zâmbitoare pe chipurile celor mici, iar așteptarea enoriașilor a fost răsplătită cu un spectacol de colinde minunat. Bucuria și emoția au umplut biserica în timp ce colindătorii își împărțeau darurile.

Colindătorii la Parohia Telești

În același timp, la Parohia Costeștii Noi, Preotul paroh Gherghina Cristian s-a străduit să creeze o atmosferă plină de emoție și bucurie. Bisericuța mică și primitoare de la Parohia Costeștii Noi și-a deschis larg ușile pentru a primi colindători și a deveni martora unui moment special de Ajun. Colindele au răsunat în biserică și au umplut aerul cu magia sărbătorilor. Atmosfera a fost plină de căldură și bucurie, iar fețele luminoase ale copiilor și adultilor reflectau entuziasmul și emoția momentului. Micuța biserică a devenit neîncăpătoare pentru mulțimea de colindători și enoriași care s-au adunat pentru a sărbători împreună. Colindele au fost întâmpinate cu bucurie, iar atmosfera creată a fost încărcată de spiritul cald al Crăciunului.

Moș Crăciun

La finalul momentului de colindat, Moș Crăciun și Spiridușii de la SC Modern Decor Geopetri SRL au pășit în micuța biserică de la Parohia Costeștii Noi. Cu brațele pline de daruri și zâmbete luminoase, au adus cu ei magia sărbătorilor și au împărțit bucurie în inimile tuturor. Biserica a devenit astfel locul unde tradiția, comunitatea și spiritul Crăciunului s-au unit într-o poveste frumoasă, creând amintiri pline de căldură și împlinire pentru fiecare suflet prezent.

Parohiile Telești și Costeștii Noi, unite sub același hram, ”Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Această coincidență a creat un legătură specială între cele două comunități, subliniind unitatea în credință și în sărbătoarea ce urma să fie sărbătorită în această zi sfântă.

Astfel, într-un spirit de generozitate și comunitate, Ajunul Crăciunului la Parohiile Telești și Costeștii Noi a fost marcat de bucurie, colinde pline de emoție și un Moș Crăciun ajutat de Spiriduși gata să împartă daruri și să aducă lumina sărbătorilor în inimile tuturor.

Moș Crăciun ajutat de Spiridușii de la SC Modern Decor Geopetri SRL împreună cu Preotul Paroh Gherghina Cristian împart daruri copiilor

Steaua, o călăuză luminoasă în tradiția magică a Crăciunului

Steaua sus răsare!

În adâncul tradițiilor noastre, în seara magică de dinaintea Crăciunului, se deschide cortina unui obicei ce pare desprins din paginile poveștilor biblice. Este vorba despre colindatul cu Steaua, un ritual străvechi ce aduce în casele noastre nu doar cântecele și bucuria sărbătorii, ci și o rază de lumină plină de semnificații spirituale.

În zorii istoriei creștine, o stea strălucitoare a luminat calea către mica iesle, acolo unde se născuse Iisus. Această poveste a ghidării divine a fost transformată într-un obicei profund și păstrată în inimile comunităților românești și nu numai.

În seara rece de Ajun, copiii se îmbracă în straie tradiționale și iau în mâini o stea strălucitoare, confecționată cu migală și împodobită cu ornamente ce par să captureze bucuria Crăciunului. Este Steaua lor, un simbol viu al călăuzirii și al luminii ce va umple casele oamenilor.

Și așa începe călătoria lor pe străduțe îmbrăcate în alb de zăpadă. În timp ce colindă, steaua lor devine o prezență magică, aducând cu sine farmecul sărbătorii și amintindu-ne de momentul minunat al Nașterii Domnului.

Cântecele de Crăciun răsună în noapte, aducând cu ele versuri ce povestesc întâmplări de demult și bucurie pentru toți cei care le ascultă. Colindătorii, cu zâmbetul pe buze și cu ochii plini de inocență, împărtășesc binecuvântări și povești care trec de la o generație la alta.

Dar Steaua colindelor nu se oprește doar la aducerea bucuriei prin cântece și zâmbete. Ea poartă cu sine și un caracter caritabil. În schimbul colindelor, colindătorii primesc daruri, dulciuri sau mici contribuții financiare. Astfel, aceste donații devin o sursă de ajutor pentru cei nevoiași, transformând tradiția într-un act de generozitate.

Și așa, în fiecare an, Steaua colindelor rămâne o călăuză luminoasă în noaptea de Crăciun. Este mai mult decât un obicei, este o poveste trăită, o emoție împărtășită și o tradiție care continuă să aducă magia și spiritul Crăciunului în inimile noastre. Așa cum colindătorii umblă cu Steaua, parcă aduc cu ei o parte din strălucirea cerului în fiecare casă, transformând această tradiție într-un moment magic în care sărbătoarea devine cu adevărat vie.

Bună dimineața la Moș Ajun!

Într-un colț de lume plin de farmec și tradiții, la Telești, colindul își reia gloria din trecut datorită inițiativei lăudabile a Părintelui paroh Alexandru MOCANU. Împreună cu o ceată de enoriași devotați, acesta a pornit într-o misiune nobilă de a readuce colindul în sufletele oamenilor, aducându-le bucuria și căldura Crăciunului.

Vin colindătorii cum veneau odată!!

În Ajunul Crăciunului, când spiritul sărbătorii este mai pregnant ca oricând, copiii din Telești își iau în serios rolul de colindători. Îmbrăcați în costume populare, precum strămoșii lor, ei străbat străzile satului cu inima plină de emoție și cântând cu voce tare: “Noi umblăm să colindăm.” În fiecare colind, se ascunde o tradiție, o poveste și, mai presus de toate, o bucurie autentică.

Momentul magic al întâlnirii cu gazda se petrece sub semnul salutului: “Bună dimineața la Moș Ajun!” O formulă de politețe care deschide porțile casei și inimii gazdei către bucuria colindătorilor. Fiecare colindător primește cu zâmbetul pe buze și cu inima deschisă, darurile oferite de oamenii calzi și primitori. Nuci, covrigi, colaci, mere sau chiar bani, devin recompense pentru efortul și talentul micilor artiști ai colindului.

Colindătorii din Telești

Ca fost copil care a străbătut aceleași străzi și a colindat aceleași case, amintirile mă îmbie să revăd în minte acele momente pline de bucurie și inocență. Împreună cu toți copiii din sat, porneam într-o adevărată procesiune colindătoare, cu tolbele pline de bunătăți și inimile pline de speranță.

Bucuria copiilor – Ștefania Drăghici și Andreea Richițeanu

După ce parcurgeam toate casele, fiecare colindător se întorcea acasă cu obrajii îmbujorați de frig și de emoție, iar nasul roșu de la gerul iernii nu făcea decât să sublinieze autenticitatea trăirilor noastre. Cu tolba plină de bucate și sufletul îmbogățit de experiențe comune, ne îndreptam spre casele noastre, fericiți și recunoscători pentru generozitatea și căldura oamenilor întâlniți în aceea seară specială.

În Telești, colindul nu este doar o tradiție, ci o adevărată sărbătoare a comunității. Prin efortul și dedicarea Părintelui paroh Alexandru MOCANU și a celor care îl urmează, colindul va rămâne în viața satului ca o amintire plină de emoție și frumusețe, aducând în casele oamenilor lumina și căldura Crăciunului.

În încheierea acestui evocativ și plin de tradiție articol, vreau să transmit un mesaj călduros și plin de încurajare către toți copiii din Telești și nu numai. Dragi copii, Crăciunul este mai frumos și mai autentic atunci când împărțim bucuria și căldura sufletească. În această sărbătoare a NAȘTERII DOMNULUI, vă îndemn cu drag să vă alăturați acestui minunat obicei, să vă îmbrăcați în costume populare și să porniți în călătoria magică a colindatului.

Cântați cu inimile voastre pure și aduceți zâmbetul pe chipurile oamenilor din satul vostru. Descoperiți farmecul tradițiilor și bucurați-vă de momentele speciale petrecute alături de cei dragi. Colindul nu este doar o formă de divertisment, ci o modalitate minunată de a împărtăși bucuria și de a întări legăturile comunitare.

Sărbătorile de iarnă sunt despre generozitate, dragoste și solidaritate. Prin colindat, puteți aduce lumină și căldură în sufletele celor din jur. Așadar, luați tolbele, pregătiți-vă vocile și porniți în aventura colindatului, creând amintiri de neuitat și contribuind la magia Crăciunului în satul vostru.

Cu urări de bucurie, căldură și împliniri în sufletele voastre, vă așteptăm să vă alăturați tradiției și să faceți din colindat un moment de neuitat pentru fiecare locuitor al frumosului Telești!

Crăciun fericit și un An Nou plin de bucurii!

Părintele paroh Alexandru MOCANU și colindătorii din Telești