22 iunie 2024

Știri Locale

A plecat spre veșnicie domnul profesor Țușcă Ludovic – BASARABEANUL

Profesor Țușcă Ludovic – Basarabeanul

A plecat spre veșnicie domnul profesor Țușcă Ludovic – BASARABEANUL, dirigintele meu în cei 4 ani de pe băncile Școlii Generale Nr.1 Costești (1983-1987) și profesor pentru multe generații de costeșteni, unul dintre scumpii noștri dascăli de care ne vom aminti mereu cu nostalgie și respect.
Născut pe data de 19 septembrie 1941, în localitatea Iarova, județul Soroca din Basarabia, s-a stabilit în orașul nostru, unde a desfășurat o lungă activitate profesională fiind o prezență constantă în viața școlii și a urbei noastre, Costești.

Domnul profesor Țușcă Ludovic, va rămâne în memoria noastră și în ”Istoria Costeștiului” ca un om plăcut și echilibrat, deschis și comunicativ, mare iubitor al picturii și fotografiei, un om cult și foarte pasionat de Patrula Școlară de Circulație, în ultimul timp fiind foarte preocupat să transpună în format digital, fotografiile care sunt reprezentative pentru orașul Costești.

Prin hotărârea conducerii Liceului Teoretic Costești,  la recomandarea factorilor cu atribuții concrete în domeniu, se înființează, în toamna anului 1971, cercul de „Educație rutieră“, condus de profesor Țușcă Ludovic, proaspăt posesor al permisului de conducere auto. Patrula Școlară de Circulație din Costești condusă de domnul profesor Țușcă Ludovic – BASARABEANUL, a participat și a reprezentat orașul Costești, județul Argeș sau România, la Concursurile Naționale și Internaționale din Polonia, Bulgaria, Grecia, Cehoslovacia, Ungaria, fiind laureată la toate concursurile la care a participat.

În timpul vizitelor ce i le-am făcut în ultimii ani, măcinat de o boală nemiloasă care la imobilizat, dorea foarte mult să lase ca  moștenire un istoric al Patrulei Școlare de Circulație din Costești, istoric pe care l-am întrerupt din cauza problemelor de sănătate ale dânsului și pe care doresc să îl finalizez dacă se poate, https://costesti-ag.ro/din-istoricul-patrulelor-scolare-de-circulatie-din-orasul-costesti/

Pentru toate aceste rezultate obținute pe plan, județean, național și internațional, Consiliul Județean Argeș, i-a conferit titlul de FIU AL ARGEȘULUI ȘI MUSCELULUI. Începând cu anul 2018 la inițiativa domnului Director al Casei de Cultură Costești, Ilie Dorel , cu sprijinul autorităților locale, concursul interjudețean de circulație, care se desfășoară an de an în orașul nostru, se intitulează “COPIII ȘI SIGURANȚA RUTIERĂ – ȚUȘCĂ LUDOVIC”.

1974 – Patrula Școlară de Circulație din Costești, locul I pe țară
Noi, costeștenii, am mai pierdut un ”Părinte”, unul dintre cei mai emblematici DASCĂLI ai Costeștiului, un OM și PROFESOR care timp de o viață a avut dăruirea și priceperea de a îndruma elevi, care au devenit nume reprezentative în toate domeniile, oameni de elită care reprezintă cu cinste școala costeșteană peste tot în lume.

Mulțumim, domnule diriginte,  profesor Țușcă Ludovic – BASARABEANUL, pentru că ați făcut din noi OAMENI!

Trupul neînsuflețit a fost depus, la capela Catedralei ” Sfântul Prooroc Ilie ” din Costești, funeraliile vor avea loc, sâmbătă 12.12.2020 ora 12:00 la Catedrala ” Sfântul Prooroc Ilie ” din Costești, înmormântarea la Cimitirul din Costești.

Rămas bun, domnule diriginte!

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

S-a stins din viață la vârsta de 86 de ani, un dascăl de excepție, care a aprins lumina cunoașterii pentru multe generații de costeșteni

S-a stins din viață la vârsta de 86 de ani, un dascăl de excepție, care a aprins lumina cunoașterii pentru multe generații de costeșteni, un om deosebit, cu un suflet nobil, un dascăl de excepție, un model pentru mulți dintre cei pe care i-a îndrumat, de-a lungul carierei didactice.

Venera Maria Toma poate fi considerată cel mai valoros artist al Costeștiului, un adevărat ambasador al nostru în țară și peste hotare.

S-a bucurat, în ultimii ani, de aprecierile și admirația multor critici de artă din țară și de peste hotare, lucrările ei au fost expuse atât în România, cât și în Danemarca, Australia, Suedia, Norvegia, Turcia ori Rusia.

Trupul neînsuflețit a fost depus,  la capela Catedralei ” Sfântul Prooroc Ilie ” din Costești,  funeraliile vor avea loc, luni 05.10.2020 la Catedrala ” Sfântul Prooroc Ilie ” din Costești , înmormântarea la Cimitirul din Telești.

Rămas bun, doamnă învățătoare!

Dumnezeu să o odihnească în pace!

Condoleanțe familiei!

IMAGINI: https://toma-venera.blogspot.com/

Racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filoteia de la Curtea de Argeș, Ocrotitoarea Spirituală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, a sosit la Costești, după 90 de ani, prima oară de la groaznicul incendiu din 18 aprilie 1930.

Miercuri 22 aprilie, Racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filoteia de la Curtea de Argeș, Ocrotitoarea Spirituală a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, a sosit la Costești, după 90 de ani, prima oară de la groaznicul incendiu din 18 aprilie 1930.
Procesiunea religioasă pentru a invoca mijlocirea lui Dumnezeu, astfel ca Județul Argeș și România, să fie izbăvite de epidemia de Coronavirus Covid – 19, însoțită de Înaltpreasfințitul Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, alături de Starețul Mănăstirii Curtea de Argeș, Caliopie, a trecut prin centrul orașului în drum spre Spitalul Orăşenesc “Regele Carol I” Costeşti , continuându-și drumul spre bisericile de pe raza orașului Costești.
În semn de recunoștință pentru grija purtată, Primarul Orașului Costești, ing. Ion BAICEA, a mulțumit Înaltpreasfințitului Calinic în numele orașului Costești.

O familie defavorizată din comuna Buzoești, sat Șerboieni, solicită ajutor financiar pentru a-şi reconstrui casa distrusă de un incendiu.

Gest de suflet pentru refacerea unei locuințe mistuită de flăcări

Un incendiu puternic a izbucnit, aproape de ora 2 a nopții, din data de 7 martie 2020. În casă se aflau patru persoane care au reușit să fugă la timp, după ce au fost anunțate de către un vecin care a observat flăcările, dar n-au mai putut salva mare lucru din bunuri.


Sursă Video : Youtubehttps://youtu.be/7FtyOYrt654

În final incendiul a fost localizat și stins de către pompieri, în urma incendiului nu au au existat așadar victime, însă casa s-a făcut în mare parte scrum. Casa nu erau asigurată, familia formată din soții Roșoga Damian și Elena și cei doi copii minori a rămas fără un adăpost deasupra capului. Cu lacrimi în ochi , vizibil traumatizați cei doi soți vă solicită ajutorul pentru refacerea casei.

Ajutorul financiar pentru reconstrucția casei va fi acordat în Lei, în contul IBAN RO21RZBR0000060020971609 deschis la RAIFFEISEN BANK SUCURSALA COSTEȘTI, pe numele de ALBU MARIAN, specificând «ajutor incendiu». Alternativ, doritorii, apropiații familiei, colegii,etc., pot dona și direct familiei greu încercate, stabilind o comunicare cu aceștia la numărul de telefon 0736960157.

Read More

Proiectului Național de studiu al folclorului coregrafic românesc „Mlădițe românești” Ediția a IV-a , 6-9 noiembrie 2019 – Întorsura Buzăului, Covasna

Ansamblul Folcloric „Mugurelul” Costești, Argeș a participat în perioada 6-9 noiembrie 2019, la PROIECTUL NAȚIONAL DE STUDIU AL FOLCLORULUI COREGRAFIC ROMÂNESC „MLĂDIȚE ROMÂNEȘTI” ediția a IV-a , eveniment desfășurat la Întorsura Buzăului, județul Covasna.
Coordonat de doamna Rodica Boieru, spectacolul a fost pus în scenă cu ocazia participării la cea de-a XIV-a ediție a Festivalul Național de Folclor „Mlădițe românești”, organizat de Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, județul Covasna în colaborare cu Palatul Copiilor Sfântul Gheorghe și I.S.J. Covasna.


Proiect finanțat de Ministerul Educației Naționale cu participarea:

Ansamblul Folcloric „Mugurașul” – Palatul Copiilor Brăila, profesor-coregraf Marius Sandrino EPURE
Ansamblul Folcloric „Hora Timișului” – Palatul Copiilor Timișoara, profesor-coregraf Cristian CHIRA
Ansamblul de Dansuri „Balada” - Colegiul Tehnic Buzău profesor-coregraf Carmenuța-Gabriela TĂNASE
Ansamblul de Dansuri „Balada” – Colegiul Tehnic Buzău, profesor-coregraf Carmenuța-Gabriela TĂNASE
Ansamblul Folcloric „Codrulețul” – Clubul Copiilor Găești, Dâmbovița, profesor-coregraf Marian GRIGORE
Ansamblul Folcloric „Rujița” – Asociația Ramidava XXI, Rupea, Brașov, profesori-coregrafi Ana și Cosmin HRISTEA
Ansamblul Folcloric „Mugurelul” – Casa de Cultură Costești, Argeș, profesor-coregraf Constantin-Cristi CĂLIN
Ansamblul Folcloric „Brâulețul” – Clubul Copiilor Dorohoi, Botoșani, profesor-coregraf Constantin DICU
Ansamblul Folcloric „Mlădițe românești” – Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, Covasna,  profesor-coregraf Rodica BOIERU
Ansamblul Folcloric „Rapsodia Prahovei” – Palatul Copiilor Ploiești,  profesor-coregraf Sorin PETRE
Ansamblul Folcloric „Zărandul” – Palatul Copiilor Arad, profesor-coregraf Vasi PERI

Mulțumim pentru găzduirea și sprijinul acordat în derularea spectacolului final,
Primăriei și Consiliului Local, comuna VAMA BUZĂULUI, județul Brașov
în mod special
domnului primar Tiberiu-Nicolae CHIRILAȘ,

și
doamnei Simona-Luminița HERMENEAN, CĂMINUL CULTURAL VAMA BUZĂULUI

Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului a sfinţit Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

Credincioșii din Costești s-au bucurat pe deplin astăzi când biserica parohiei Costeștii Noi, a îmbrăcat haine de sărbătoare fiind sfințită de Arhiepiscopul Calinic  al Argeșului și Muscelului. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic Argeșeanul, fiind de față credincioșii parohiei, Primarul Orașului Costești, ing. Baicea Ion, reprezentanții primăriei și consiliului local, alături de fiii orașului veniți din întreaga țară.

Arhiepiscopul Calinic al Argeșului și Muscelului a sfinţit Biserica “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Orașul Costești, Argeș

După slujba de sfințire Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic, pentru efortul depus a acordat diploma de recunoștință dnei Voicu Iuliana – ctitor al acestei biserici, primarului Orașului Costești, ing. Ion Baicea, iar preotului paroh Gherghina Voicu Cristian Claudiu i-a fost acordata distincția de iconom-stavrofor.

Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Calinic pentru efortul depus a acordat diploma de recunoștință dnei Voicu Iuliana – ctitor al acestei biserici

La finalul ceremoniei, Primarul orașului Costești, Ing. Baicea Ion, i-a oferit arhiepiscopului Calinic stema orașului Costești și o diplomă de recunoștință

„Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

Ceata de Călușari din Costești, Zorile  formată din bărbați de mai multe vârste și chiar copii s-a reunit duminică, 16 iunie 2019 în Zorile pentru a duce mai departe ca în fiecare an, „Dansul călușarilor” – Tradiție de Rusalii păstrată din tată-n fiu, la Costești.

La 50 de zile după Paște, ortodocșii sărbătoresc Rusaliile, adică Pogorârea Duhului Sfânt sau Cincizecimea.

Rusalii
Rusalii

 Rusaliile reprezintă, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creștine, pentru că, în aceeași zi, în urma cuvântării Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a fost numită, în românește, Rusalii, de la sărbătoarea trandafirilor din lumea romană, consacrată cultului morților. Creștinii au preluat obiceiul roman, făcând din sâmbăta de dinaintea Rusaliilor una din zilele de pomenire generală a morților.

Tradiții și superstiții

„Dansul călușarilor” este un obicei popular legat de Rusalii, ritualul Călușului având multiple funcții: de vindecare, precum și de fertilitate și de fecunditate.

Se crede că acest dans ritual poate să vindece relele făcute de Iele. Se adună cei mai buni dansatori ai satului și formează o ceată de călușari. Ei se leagă cu jurământ că vor juca „Călușul”, iar în acest timp, bolnavii caută să se vindece.

La Costești, „Dansul călușarilor”  începe, de regulă, în Duminica Rusaliilor cuprinde o serie de acte rituale, rânduite odată cu momentul constituirii cetei de călușari.

Pregătirea pentru jurământ
Pregătirea pentru jurământ

Vătaful este conducătorul cetei călușarilor,  ales pentru cunoașterea comenzilor și executarea fără greșeală a dansurilor călușărești gestionând cu atenție acțiunile membrilor acesteia, fiind totodată, cel care îi adună. Atribuțiile lui secrete, de pildă incantațiile rostite la primirea sau ieșirea unui călușar din ceată , la îngroparea sau dezgroparea Ciocului și altele se transmiteau de la Vătaf la Vătaf, uneori pe patul de moarte. Din acest motiv, multe taine ale Călușului au rămas necunoscute. Vătaful se deosebește de ceilalți călușari prin ceea ce face și știe să facă în timpul ceremonialului și prin purtarea unor însemne și piese de port distinctive.

Vătaful predă comanda Mutului
Vătaful predă comanda Mutului

Ajutorul de Vătaf numit și  Vătaful de Coadă deține o parte din secretele Călușului. În anumite momente, când se odihnește Vătaful sau lipsește din  anumite motive, Ajutorul de Vătaf preia conducerea cetei.

Mutul din căluș
Mutul din căluș

Mutul, un alt  membru important al cetei,  este întotdeauna mascat, poartă în mână o sabie, fiind cel care generează momentele comice. Mutul își exercită puterea direct, prin ceea ce este în stare să facă în timpul jocului și indirect, prin însemnele sale: Steagul, Sabia și Ciocul Călușului. Tot ceea ce face sunt atribute ale zeului atotputernic: fertilizează femeile sterpe, căsătorește fetele nemăritate, tratează bolnavii luați din Căluș, are autoritate deplină asupra călușarilor, inclusiv asupra Vătafului. În timpul jocului face, după legea lui, tot ceea ce își dorește: oprește lăutarii să cânte ca să facă el tot felul de năzdrăvănii, se amuză, joacă, nu răspunde la comenzile Vătafului, iese și intră când poftește din dans, îi face pe călușari să comită greșeli în timpul dansului și apoi îi pedepsește, lovindu-i cu sabia pe spate, îmbrățișează femeile și fetele, se repede după copii, speriindu-i. El poate juca pe mâini și cu picioarele în sus, pe pământ și pe coama caselor, se cațără în vârful arborilor înalți și fără crengi, pe acoperișul caselor, execută acrobații, (joacă Falusul sub fustă, își ascute sabia de el). Bărbatul care joacă rolul Mutului se impune prin calități excepționale, înnăscute sau dobândite de dansator, atlet, acrobat și artist desăvârșit. El este respectat de ceata de călușari, dar și de public.

Mutu, Mireasa și Nașu'
Mutu, Mireasa și Nașu’
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș
Vârful împodobit al steagului Călușarilor din Costești, Argeș

Stegarul poartă stindardul Călușului, de altfel principalul însemn al cetei. Steagul capătă valențe tămăduitoare, prin plantele care îi sunt atașate: usturoi verde, frunze de nuc, pelin, spice de grâu, fiind mândria cetei de călușari. Steagul trebuie să rămână vertical, în picioare, de la ridicarea lui până la spargerea Călușului. Stegarul trebuie să fie un om voinic pentru a căra și păzi steagul.

Lăutarii nu fac parte din ceată, fiind angajați și plătiți de Vătaf. Instrumentele preferate sunt cele care sună și au ecou puternic: cobza, vioara, fluierul și mai recent, acordeonul. Melodiile cântate alternează în funcție de necesitățile desfășurării dansului.

Vindecarea celor luați din Căluș are loc doar prin descântec de Rusalii, intrând în Hora Călușului, prin dans, după ce, bolnavul, la auzul melodiilor specifice Călușului, începe să se legene, să miște o mână sau un picior ori să se schimbe la față, semn că a fost atins de Iele. 

Jocul călușarilor din Costești
Jocul călușarilor din Costești

Spartul Călușului se petrece întotdeauna seara, după apusul soarelui și se încheie atunci când ceata, formată dintr-un număr impar de dansatori, se desface odată cu îngroparea steagului.

 

Ceata de călușari din Costești
Ceata de călușari din Costești

Groaza din Vinerea Mare

Groaza din Vinerea Mare, articol publicat în
Realitatea ilustrată (sau Lucrurile așa cum le vedem cu ochii), 04, nr. 170, 1 mai 1930

Regina Maria depune flori la mormântul victimelor

Parastasul de la Costești (1930) – Blestemul din Vinerea Mare

Una dintre marile tragedii ale României interbelice a fost fără îndoială incendiul bisericii din Costești (Argeș) din anul 1930. Au murit atunci, în seara de Vinerea Mare, aproape toți copii satului. Săptămâni la rândul evenimentul a ținut prima pagină a ziarelor. Mărturiile erau cutremurătoare. Imaginile de la fața locului la fel. Mult prea dure pentru a-și găsi locul în presa de azi. Emoția românilor a fost atât de mare și pentru că la Costești mai avusese loc cu câtva timp înainte un alt eveniment: fusese furată salba de aur de la gâtul moaștelor Sfintei Paraschiva. Acest furt nu putea să nu fie pus în legătură cu tragedia care a urmat. Am găsit în revista “Realitatea Ilustrată” mărturia unui martor al celor două evenimente de la Costești, pe care îl las să vă povestească cele două întâmplări, așa cum le-a trăit:

BLESTEMUL

,,Pe podețul Teleormanului, a trecut procesiunea care aducea moaștele Sfintei Paraschiva la bisericuța noastră din Costești. Mulțimea șerpuia pe poteca îngustă, în frunte cu sicriul de aur și mătase în care se afla Sfânta făcătoare de minuni. Racla era adusă dintr’un alt sat: bisericuța noastră era tare săracă și nu avea moaște sfinte. Vecinii ne-au împrumutat pe Sfânta lor, pe care o așezarăm în bisericuța noastră de lemn, lângă altar. Preotul făcu rugăciuni și Sfânta minuni. Pentru prima oară în viața lui a călcat în biserică Ion Calpu, ca să vadă moaștele. Moaște bogate, cu salbă de aur pe gâtul format din vertebre usoare ca o coloană de arșice negre, cu inele în degetele subțiri ca de nuiele. A venit lume multă, din toate satele vecine, să vadă pe Sfânta Paraschiva. Au venit bolnavi, ca să se însănătoșească. Ghiță Clăeru, cel bolnav de șapte ani de gălbinare, cu capul mic și chilug ca o bilă galbenă de biliard, a plecat vindecat, roșu la față cum nu mai fusese de șapte ani. A venit Maria lui Dogaru cu fata cea mică, aceea care are boala copiilor și de atunci fata nu s’a mai svârcolit pe jos, în balele ei proprii. A venit Ionică invalidul, care a plecat înapoi acasă tot fără un picior, dar nici el nu spera să-i crească piciorul la loc; a plecat însă cu inima crescută de o răbdătoare nădejde, căci în ajun voia să se ducă la București să verse sânge de om, din cauza pensiei…Vedeți, domnule director, eu nu știu să scriu așa frumos, cum se scrie în gazeta d-voastră, dar vă scriu toate astea, ca să vadă lumea cum a fost de la început cu adevărat…
După cum vă spun, a fost atunci un adevărat pelerinaj la bisericuța noastră; au venit cu mic, cu mare, ca să sărute oasele prea sfintei făcătoare de minuni. Și preasfânta a făcut minuni. Baba Safta nu mai are de atunci gura strâmbă și Vasile, feciorul lui Moș Toader, s’a întors acasă ca în Scriptură: pierdut a fost și s’a aflat…
Și a venit sorocul când a trebuit să ducem moaștele în satul care ni le împrumutase. S’a făcut iară convoiul, cu moaștele și preoții în odăjdii și cu icoane în frunte. Dar nu știu cum și-a aruncat ochii părintele spre sicriul de aur, că deodată se făcu galben ca ceara lumânărilor și rosti:
– Ce nelegiuire!… Blestemat să fie tâlharul, până într’a suta spiță. Moaște să vă faceți!…
Procesiunea se opri. Părintele, cu brațele spre cer, invoca mânia Domnului.
– Ce s’a întâmplat, Sfinția ta? – îl întrebă Episcopul.
– Nelegiuiții au furat salba de aur de la gâtul Sfintei!
Scheletul sacru din raclă nu mai avea salba de aur pe vertebrele negre ale grumazului… ”.
TRAGEDIA DE LA COSTEȘTI
,,Mânia Domnului s’a deslănțuit mai târziu asupra noastră. Era, după cum știți, în Vinerea Paștilor. Bisericuța noastră n’avea mai mult de șase metri pe cinci. Bărbații întârziați, rămăseseră pe afară. În biserică se înghesuiau unul lângă altul, peste o sută de copii și femei. Ion Calpu a venit a doua oară în viața lui la biserică. Și-a ascuns în mâini capul fioros și suspina adânc. E și Clăeru și Maria lui Dogaru cu fata… Învățătorul, notarul… Ca la denie… O vălvătaie. Un murmur. O mulțime de obraji se umflă, ca să sufle în coroana care a luat foc. Coroana uscată mai tare se aprinde.
– Smulgeți-o jos!- strig.
E prea târziu. Păretele de lemn e în flăcări. Lemnul uscat pârâie, trosnește; copiii țipă, femeile urlă; învălmășeală. Femeile dinspre ușă se reped spre altar, ca să-și scape copii care cântau în cor. Copiii fug spre ușă. O mamă închide ușa, amenintându-ne că nu vom ieși, dacă nu-i scăpăm copiii. Bărbatii, furioși ca fiarele, se reped spre ea. Femeia cade lângă ușă. Tavanul de lemn e în flăcări. Oamenii dinspre altar au luat foc. Da, oamenii ard cu flacără, ca niște torțe vii. Valul de oameni aprinși se năpustește spre ușă. Ușa nu se deschide. Un morman de oameni striviți o acoperă.
Cei care vin din spate, amenințați de flăcările ce-i urmăresc repezi, se cațără pe mormanul de trupuri vii, de la ușă. Curentul de oameni înebuniți, mă înalță… Mă înalță deasupra trupurilor care au baricadat ușa. Singurul meu gând, e să stau în picioare, păstrându-mi echilibrul, pe mormanul omenesc ce colcăie sub mine, morman care a întrecut acum pragul de sus al ușii. Ușa, îngustă ca o fereastră, nu se mai vede. Din spatele meu, un țăran îmi urlă în ureche:
– Loc !… Fă-mi loc, că te ucid!…
Sunt primul obstacol din fața sa. Și simt răsuflarea fierbinte în ceafă. Un fum gros, amestecat cu praf și scântei, ne orbește, ne sufocă. Tăranul din spatele meu mă lovește eu pumnii în ceafă. Un altul, de sub mine, m’a mușcat, ca un câine turbat, de picior. În panica aceea destrăbălata, omul devenise sălbatic. Ion Calpu își făcea loc prin mormanul de oameni striviți, dând cu cuțitul în mulțimea vie, care ardea cu flacără, în intreaga biserică. Zece minute a durat drama: turlele bisericii s’au prăbușit cu sgomot peste noi; înmormântați sub lemnele ce ardeau, am fost lapidați, cu bucățile zidurilor ce se prăvăleau.
Cruntă pedeapsă a lui Dumnezeu…
A urmat o clipă de liniștire a zgomotului. Auzirăm o voce:
– Și s’a prăbușit, rupându-se în două, catapeteasma…
Cineva anticipa în delirul său, evenimentele biblice din noaptea Învierii. Cei de afară deteră buzna pe mormanul de cenușe, în care eram îngropați. (…). Cum am scăpat, nu știu. La spital, unde m’am trezit, mai toți răniții aveam mușcături făcute de semenii noștri înebuniți…”
Bilanțul tragediei din noaptea de Vinerea Mare de la Costești a fost unul cutremurător. Mărturiile publicate în presa vremii despre mamele care își căutau copii în mormanele de cenușa erau cutremurătoare. La nivelul întregii țări emoția colectivă a fost pe măsura tragediei. La Costești au ajuns în zilele imediat următoare incendiului ajutoare din toata țara. La fața locului au venit reprezentanți ai regenței și ai guvernului. Copiii au fost înmormântați în ziua de Paște, în prezența Reginei Maria. Ziaristul “Realității Ilustrate” consemna:
,, – Pedeapsa Cerului!… șoptesc credincioșii. Prea a venit fulgerătoare și prea a nimicit totul… Pedeapsa Domnului …”
Ziua de 18 aprilie a fost decretată zi de doliu național – victimele acestei drame fiind pomenite în fiecare an până la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial. În perioada 1932-1934 la Costești a fost construită o biserică nouă, dar locul în care a fost vechea biserică a fost împrejmuit și acolo a fost construit un monument pentru pomenirea celor morți. După incendiu, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în fiecare luni de după Paşti să se facă pomenirea celor arşi în biserica din Costeşti. Pomenire care se face până zilele noastre. De 85 de ani, în fiecare an, victimele incendiului din anul 1930 sunt pomenite la slujba de Înviere și femeile din Costești împart colaci, ouă roșii și colivă în memoria lor. O baladă a locului pomenește și ea tragedia:
,,A ars biserica, cu toata lumea’n ea,
Tocma’n zi de Sărbătoare,
Chiar în Vinerea cea Mare “.
Sursă text : ,,Groaza din Vinerea Mare” – textul mărturiei supraviețuitorului ,,D.C.” fiind aranjat de reporterul Radu Vornea al revistei ,,Realitatea Ilustrată” și publicat în numărul din 1 mai 1930.
Sursă clip video © Arhiva Națională de Filme.

https://costesti-ag.ro/wp-content/uploads/2019/04/Groaza-din-vinerea-mare.pdf

Unirea s-a făcut și prin sacrificiul eroilor din Costești

Astăzi, în Ziua Centenarului, facem pomenirea tuturor eroilor, ostaşilor şi luptătorilor români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea patriei şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Costeștenii au luptat cu vitejie pentru ţară, iar din rândurile lor s-au ridicat eroi ca:
Sergentul Gheorghe Stan, din Costești, satul Lăceni, eroul de la Grivița participant la capturarea steagului otoman în luptele Războiului pentru Independenţă din 1877-1878

Gravură publicată în ziarul Războiul din 19 septembrie 1877, sergentul Gheorghe Stan (stânga), soldatul Ion Grigore (mijloc) și caporalul Nica Vasile (dreapta)

sau Maiorul Ștefan S. Nicolae, din Costești, satul Stârci, eroul de la Turtucaia, care în momente grele pentru armata română, conducând Plutonul 3 din Compania a 12-a, a preluat din propria inițiativă contraatacul, impunându-și conducerea asupra tuturor unităților române de pe front în Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918.

Maior(R) Ștefan S. Nicolae – Eroul de la Turtucaia

Să aducem un omagiu şi eroilor care au luptat și care s-au jertfit pentru ţară în 1941-1945, pe fronturile celui de-al Doilea Război Mondial. Au luptat cu vitejie pentru ţara lor, pentru ca noi să ne bucurăm astăzi de libertate. Jertfa lor mântuitoare ne redă astăzi un strop din demnitatea pierdută, de-a lungul timpului. Ne face să fim mândri că suntem români şi să ridicăm puţin fruntea plecată sub povara greutăţilor şi a umilinţelor îndurate azi, mai mult ca oricând.

Festivalul Național de Folclor „ DUMITRU TUDOR-REFU” ediția a X-a, Costești 11-12 august 2018

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu” ediția a X-a , 11-12 august 2018, Costești, Argeș

Tineri dansatori din întreaga țară au participat și în acest an, la Costești, la Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” 11-12 august 2018. Evenimentul a avut loc, sâmbătă și duminică, pe scena amplasată în Parcul Central, pe platoul din fața Primăriei Orașului Costești, iar regalul de jocuri și dansuri populare a fost întregit de recitalul susținut de „Haiducii din Costești”, invitații speciali din Costești, Ialoveni, Republica Moldova.

Festivalul Național de Folclor “Dumitru Tudor-Refu”, 11-12 august 2018, Costești, Argeș, ajuns la cea de-a X-a ediție, a atras și în acest an un număr mare de participanți, ansambluri și formații de călușari, căiuți și călușeri din județele: BOTOȘANI, TULCEA, ARAD, SIBIU, VÂLCEA, OLT, TELEORMAN, DÂMBOVIȚA, ARGEȘ și din COSTEȘTI – REPUBLICA MOLDOVA

Festivalul Național de Folclor „Dumitru Tudor-Refu” a fost organizat de Primăria Orașului Costești în colaborare cu Consiliul Local Costești, Casa de Cultură Costești și Clubul Copiilor Costești . Evenimentul este dedicat memoriei primului vătaf din Costești, “Dumitru Tudor-Refu” care acum aproape 100 de ani a inițiat pentru prima oară călușul în cartierul Zorile, Costești, iar conform tradiției festivalului, nu au lipsit jocurile și dansurile călușărești.

FOTO-VIDEO: Cristian Vlădescu