By Cristian Vlădescu LEGIUNEA DE JANDARMI ARGEȘ
Până în anul 1947 se numea Legiunea de Jandarmi Argeș la nivel de județ, la nivel de plasă era organizată în secții și în fiecare comună exista un post de jandarm.
Din anul 1947 denumirea s-a schimbat în Regiunea de Jandarmi, iar organizarea la nivel de plasă se numea sector.
Jandarmeria Costești
Pentru menținerea ordinii și pentru prevenirea și reprimarea dezordinii publice, la Costești, în cadrul poliției administrative, au fost înființate șase posturi după cum urmează:
- Postul Broșteni:
– Broșteni
– Podu Broșteni
– Suseni
– Cerșani
- Postul de Jandarmi Costești
– Costești
– Șerboeni
– Băseni
- Postul de Jandarmi Isvoru
– Isvoru de Sus
– Isvoru de Jos
- Postul de Jandarmi Recea
– Recea
– Deaguri
– Ungheni
– Găujani
– Colţu
– Humele
- Postul de Jandarmi Vulpeşti
– Vulpești
– Cornățel
– Buzoești
– Ionești
Astfel, în raza sectorului Costești erau 19 comune cu o populație totală de 37.200 de locuitori (din care 4 supuși italieni), având următorul personal:
– 16 subofițeri
– 13 jandarmi de trupă
În total 29 de persoane.
În plus, se formau echipe de cetățeni de încredere din raza posturilor.
Puncte sensibile care reclamau o atenție polițienească deosebită din cauza populației reacționare erau: Recea, Isvoru de Sus, Podu Broșteni, Broșteni, Buzoești, Ionești, Ungheni, Humele și Suseni.
La secția de votare Podu Broșteni, la alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, numiții Gheorghe Ușurelu din comuna Podu Broșteni și Andrei M. Niță din comuna Broșteni au devastat firul telefonic, izolând secțiile de votare Podu Broșteni și Broșteni de centru; au îndemnat apoi populația din Podu Broșteni, Broșteni, Cerbu și Mareș să atace secțiile de votare de pe raza comunelor, iar primăria din Broșteni a fost devastată.
Pentru faptele săvârșite, celor doi li s-au întocmit dosare care au fost înaintate Curții Marțiale Craiova de către Legiunea de Jandarmi Argeș. În data de 6 mai 1947 Gh. Budună din Izvoru de Sus și Gh. Ușurelu din Podu Broșteni au fost „internați” în lagăr pentru propagandă ostilă contra regimului.
În comuna Buzoești populația era majoritar revoluționară sub conducerea preotului Grigore Stan, fost președinte al organizației Partidului National Țărănesc, care prin intermediul a doi consăteni ținea legătura cu avocatul Tătulescu din Pitești.
În Broșteni, de asemenea exista un puternic curent reacționar, deoarece marea parte a intelectualilor și funcționarilor din comună fuseseră membri P.N.Ţ. în frunte cu Marin Pițigoi, dispărut, declarat criminal de război.
În documente se semnalează și infracțiuni de drept comun; spre exemplu în comuna Broșteni avuseseră loc 2 crime, 42 de delicte şi existau 77 de contravenienți. Se descrie cum în seara zilei de 27 mai 1947, Ion Badea din Pârvu Roşu a fost împuşcat mortal de către Tuţă Marin, sau cum tot într-o seară de decembrie în Costeşti, individul Catrina Nicolae a omorât prin lovituri cu un cuțit şi cu un vătrai pe consăteanul său Marin Gheorghe.
Se menționează, de asemenea, și persoane care era încadrate drept „contrabandiști”, cum era caracterizat Ion Mușat din Costești care făcea contrabandă cu vite și mărfuri ajutat de Petre Dinulescu, zis Patriciu; în Băseni, cel mai mare contrabandist era Miron Stănescu.
Mijloacele de acțiune ale Jandarmeriei la nivel de sector erau următoarele:
- În ipostaza preventivă, prin organizarea serviciului de patrulare
- În ipostaze represive, în cazul în care era nevoie, se strângeau posturile din sector şi chiar din sectoarele vecine
- Cazuri când este atacată pretura, oficiul P.T.T.R. și alte instituții prin rebeliune, la primirea consemnului, posturile de jandarmi utilizează orice mijloc de transport
Legături și transmisiuni erau: prin telefon, prin curier, călare sau pe bicicletă.
Aceste ordine erau date de către comandantul sectorului de Jandarmi Costești, plt. Ștefan Năstase.
După modernizările din perioada interbelică, Jandarmeria a fost desființată de regimul comunist pe 23 ianuarie 1949, fiind înlocuită cu Trupele de Securitate.
Author: Cristian Vlădescu
Costești Argeș Online a luat naștere în urmă cu ceva vreme, în anul 2008 mai exact, devenind o adevărată arhivă digitală cu imagini și informații valoroase din istoria orașului Costești. Tot în această perioadă mi-am dat seama că orașul are ceva unic, parcursul pe care l-a avut în istorie și modul în care a rezistat diferitelor evenimente nefericite care și-au lăsat mai mult sau mai puțin amprenta, precum și pasiunea mea pentru istorie m-au îndemnat să „descopăr” cu adevărat Costeștiul.